Skip to main content
PODCAST: Premieră. Florin Grozea lansează studiul despre influenceri în direct. Câţi influenceri sunt şi câţi bani câştigă?

Un studiu de la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti a atras atenţia unei asociaţii de comunicare din SUA. Despre ce este vorba?

 
Un studiu de la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti a atras atenţia unei asociaţii de comunicare din SUA. Despre ce este vorba?

O cercetare românească a Facultăţii de Jurnalism din Bucureşti a ajuns pe listele uneia dintre cele mai importante asociaţii de comunicare din SUA.

Publicitate

Despre ce este vorba?

Lucrarea, intitulată „A global exploration of workplace well-being in public relations” („O analiză globală a bunăstării la locul de muncă în domeniul relaţiilor publice”), a fost publicată în Public Relations Review, una dintre cele mai importante reviste dedicate cercetării în relaţii publice din Statele Unite ale Americii, potrivit Universitatea din Bucureşti. 

De asemenea, textul a primit o menţiune de onoare la categoria „Articol remarcabil publicat într-o revistă”, din partea Diviziei de Relaţii Publice a National Communication Association (NCA).

Cine sunt autorii articolului?

Lucrarea a fost semnată de mai mulţi cercetători, printre care şi Anca Anton, profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din cadrul Universităţii din Bucureşti. 

Articolul mai este semnat de:

  • Nicky Girsten, de la University of Greenwich, Marea Britanie;
  • Dalien Rene Benecke, de la University of Johannesburg, Africa de Sud;
  • Eugen Glăvan de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română;
  • Anthony Tibaingana, de la Makerere University, Uganda.

Despre ce este cercetarea?

Analiza porneşte de la ideea că sentimentele de mulţumire şi de împlinire sunt asociate mai ales cu percepţia succesului în muncă. În opoziţie, sentimentele negative intervin atunci când angajaţii sunt nevoiţi să facă ceva care intră în conflict cu valorile lor personale sau când nu mai au o comunicare eficientă cu conducerea organizaţiei.

Cu alte cuvinte, studiul arată că starea de bine în relaţiile publice nu depinde, în mare parte, de volumul de muncă sau de beneficiile oferite angajaţilor, ci şi de aspecte precum:

  • autonomie, relaţia cu managementul,
  • posibilitatea de a lucra în acord cu propriile valori profesionale,
  • sentimentul că activitatea desfăşurată are sens.

Pornind de la aceste idei, autorii articolului introduc conceptul de "profession-practice alignment" — măsura în care oamenii care lucrează în acest domeniu pot să îşi facă treaba în conformitate cu valorile şi principiile profesiei, iar acest lucru este important pentru starea lor de bine la locul de muncă.

Romina Surugiu, decan Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării:

„Faptul că o cercetare cu semnătură românească ajunge pe lista scurtă a uneia dintre cele mai importante asociaţii de comunicare din Statele Unite ale Americii confirmă poziţia şcolii de relaţii publice de la FJSC în cercetarea internaţională.

Ne bucurăm cu atât mai mult cu cât articolul, rezultat al unei colaborări între cercetători de pe mai multe continente, vorbeşte despre condiţiile în care lucrează profesioniştii din comunicare, un subiect care merită mult mai multă atenţie din partea organizaţiilor.”

Cercetarea analizează aproape 1.500 de răspunsuri calitative oferite de 293 de practicieni, profesori şi cercetători în relaţii publice din 24 de ţări de pe şase continente.

Datele provin din studiul global 'Future of PR/Comms and their Social Impact', coordonat în perioada 2022 - 2023 de Ana Adi (Quadriga University of Applied Sciences, Germania) şi Thomas Stoeckle (Bournemouth University, Marea Britanie), cu sprijinul Public Relations and Communications Association (PRCA) din Marea Britanie.

Anca Anton, coautoare a cercetării:

„Unul dintre aspectele esenţiale rezultate din analiza noastră este că profesioniştii în relaţii publice lucrează permanent cu relaţii, dialog şi construirea încrederii, dar nu beneficiază întotdeauna ei înşişi de condiţiile organizaţionale care să le permită să practice aceste principii.

Starea de bine nu poate fi separată de modul în care oamenii îşi pot exercita profesia, iar această concluzie priveşte direct felul în care sunt organizate agenţiile şi departamentele de comunicare, inclusiv în România.”

Citeşte şi: Postuniversitar de Purtători de cuvânt la Facultatea de Jurnalism. Ce materii sunt studiate? Când încep înscrierile?

Citeşte şi: Două noi programe noi pentru studenţii care vor să dea la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Despre ce este vorba?

Citeşte şi: Nou decan la Facultatea de Jurnalism în locul lui Antonio Momoc

Autor: Stefan Necoara stefan.necoarapaginademedia.ro
viewscnt

sus