Skip to main content

Digital News Report 2022. A scăzut încrederea românilor în ştiri. Care este topul brandurilor din presă?

 
Sursa foto: Unsplash
Sursa foto: Unsplash

Românii au mai puţină încredere în ştiri în 2022. În plus, mulţi dintre ei ocolesc materiale importante de presă: pandemia, invazia Rusiei în Ucraina sau criza creşterii costului vieţii.

Publicitate

Comparativ cu tot eşantionul global, cercetarea indică, pentru România, cea mai mare scădere a încrederii în ştiri. Iar dacă aleg să "consume" ştiri, le preferă tot mai puţin pe cele de la TV şi se informează mai degrabă de pe Facebook sau TikTok, în special tinerii, mai arată studiul.

Totuşi, Pro TV şi Digi24 sunt printre brandurile media cu cea mai mare credibilitate, mai arată studiul Digital News Report (DNR) din 2022, realizat la nivel mondial (inclusiv în România) de Institutul Reuters de la Universitatea din Oxford.

Dar cât de mult a scăzut încrederea în presă?

Nivelul de încredere în presă înregistrat anul acesta în România este de 33%, mai mic cu 9 procente faţă de 2021, arată datele DNR. În acelaşi timp, 31% spun că nu au încredere în presă, iar 35% sunt în categoria nici încredere, nici neîncredere.

Cu toate acestea, studiul semnalează activitatea unor redacţii de excepţie, care fac atât jurnalism de informare, cât şi jurnalism de investigaţie, şi care sunt apreciate şi susţinute constant de audienţele lor, spun autorii raportului. 

Prof. Raluca Radu, Directorul Departamentului de Jurnalism de la FJSC, UB şi coordonatorul echipei Digital News Report în România, precizează:

„În 2021, în România, au fost folosite ameninţările cu tribunalul, intimidarea şi chiar ameninţările cu moartea, pentru a împiedica publicarea unor materiale de interes public, şi au fost folosiţi bani destinaţi propagandei politice, pentru a cumpăra bunăvoinţa presei.

Cu siguranţă, jurnaliştii nu au avut un an bun. Scăderea abruptă a încrederii în presă şi a interesului pentru materialele informative, sub nivelul de dinainte de pandemie, arată că legitimitatea presei a fost afectată.”

GALERIE FOTO. Paginademedia.ro prezintă câteva concluzii, pe scurt, despre situaţia din România:

  • S-au utilizat metode multiple de intimidare a jurnaliştilor din România, pentru a opri discutarea subiectelor de interes public.
  • Mai multe branduri de media, inclusiv Libertatea, al şaptelea brand în topurile DNR, au fost chemate în judecată.
  • În plus, un partid parlamentar a publicat o listă neagră a presei.
  • O investigaţie a Europei Libere a arătat că în 2021 două partide politice au cheltuit 12,2 milioane de euro pentru „media şi propagandă”, cu toate că nu a fost un an electoral.
  • Studiul remarcă redacţiile de nişă, specializare pe jurnalism de investigaţie şi jurnalism narativ. Unele dintre acestea, aşa cum sunt Recorder şi Rise Project (care ating o audienţă săptămânală de 11, respectiv 7 procente), alături de PressOne, sunt susţinute din donaţii. 
  • A crescut numărul celor care evită conţinutul informativ, pe fondul acumulării unei oboseli faţă de subiecte de interes general, cum ar fi cele politice sau cele legate de COVID-19, dar şi al lipsei de înţelegere a contextului mai larg, mai ales în cazul publicului tânăr.
  • Această tendinţă se vede şi pe piaţa din România, unde consumul declarat de ştiri, online şi offline, a scăzut sub nivelul de dinainte de pandemie.
  • Televiziunea Digi 24, de exemplu, a pierdut şase puncte procentuale în ceea ce priveşte consumul, comparativ cu anul trecut.
  • Patru din zece persoane evită în mod constant ştirile, un procent care a crescut cu 8 la sută faţă de 2017, dar care s-a menţinut asemănător, comparativ cu perioada pre-pandemie.
  • Încrederea a scăzut şi pentru cele mai multe branduri de media.
  • Încrederea în ştiri în general a scăzut cu 9 procente, ajungând în 2022 la 33%.
  • În România, la fel ca în alte ţări, a scăzut consumul de conţinut informativ de la televizor (74%, -5 procente faţă de 2021 ), dar a crescut consumul de ştiri accesate în online (86%, +2 procente), inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare (63%, +5 procente).
  • Facebook rămâne platforma socială dominantă pentru consumul de materiale informative (63%).
  • Audienţele mai tinere au o relaţie mai slabă cu brandurile de ştiri şi accesează din ce în ce mai mult conţinutul informativ prin intermediul unor platforme ca TikTok.
  • Interesul pentru anumite subiecte de ştiri este influenţat de orientarea politică, audienţele de dreapta şi de centru manifestând un interes pentru lifestyle, ştiinţă şi tehnologie, mediu, iar cele de dreapta, pentru COVID, cultură şi business.
  • Toate audienţele, indiferent de orientarea politică, au un interes pentru ştiri locale (63% din eşantionul total).

Alte constatări din raportul pe 2022:

Despre dezinformare. Preocupările globale cu privire la informaţiile false şi înşelătoare rămân în continuare stabile şi în acest an, variind de la 72% în Kenya şi Nigeria la doar 32% în Germania şi 31% în Austria. Oamenii susţin că au văzut mai multe informaţii false despre coronavirus decât despre politică în majoritatea ţărilor, dar situaţia este inversată în Turcia, Kenya şi Filipine, printre altele.

Despre polarizare. Există diferenţe mari în polarizarea audienţei de ştiri între ţări – referitor la măsura în care oamenii de stânga şi dreapta politică utilizează în mod selectiv anumite posturi de ştiri. Polarizarea audienţei de ştiri este relativ ridicată în Statele Unite şi în Marea Britanie, dar mai scăzută în Norvegia şi în Germania. Cu toate acestea, în toate cele patru ţări, gradul de polarizare a audienţei de ştiri nu s-a schimbat mult din 2016, în ciuda tulburărilor politice şi a schimbărilor intervenite în discursul elitelor. 

Despre jurnaliştii la care oamenii sunt atenţi. În timp ce reţelele de socializare au dus la creşterea profilului mai multor jurnalişti digitali, constatăm că cei mai cunoscuţi jurnalişti în majoritatea ţărilor sunt prezentatorii TV. Când li se cere să numească jurnaliştii pe care îi urmăresc, puţini oameni pot numi corespondenţi străini, în timp ce editorialiştii de ziar au o recunoaştere mai mare a numelui în ţări precum Regatul Unit şi Finlanda, decât în Brazilia, Statele Unite sau Franţa. 

Despre jurnalişti şi reţelele de socializare. Aproximativ jumătate dintre respondenţi sau mai mulţi, din majoritatea ţărilor, consideră că jurnaliştii ar trebui să se concentreze doar pe prezentarea materialelor informative, dar o minoritate considerabilă, în special audienţa mai tânără, consideră că ar trebui să li se permită, în acelaşi timp, să îşi exprime opiniile personale pe reţelele de socializare. Aceste rezultate readuc în atenţie dezbaterea din ce în ce mai importantă despre modul în care jurnaliştii ar trebui să interacţioneze în spaţii mai informale, cum ar fi Facebook şi Twitter. 

Despre gestionarea schimbărilor climatice. Publicul din Australia şi Statele Unite este mult mai mult polarizat în ceea ce priveşte problema, exprimă mai puţin interes şi acordă mai puţină atenţie decât consumatorii de ştiri din pieţe precum Chile sau Portugalia. Este mai probabil ca publicul tânăr, în comparaţie cu cel în vârstă, să creadă că instituţiile de ştiri ar trebui să ia o poziţie clară în favoarea schimbărilor climatice, decât să reflecte o gamă largă de puncte de vedere şi să lase oamenii să decidă singuri. În toate pieţele, mai mulţi oameni spun că acordă o atenţie mai mare documentarelor de film şi televiziune (39%), decât marilor organizaţii de ştiri (33%) pentru informaţii despre schimbările climatice. 

Despre preocupările privind datele private ale publicului de ştiri. Pe măsură ce colectarea datelor primare devine din ce în ce mai importantă pentru publicaţii, odată cu dispariţia iminentă a cookie-urilor, constatăm că majoritatea consumatorilor sunt încă reticenţi în a-şi înregistra adresa de e-mail pe site-urile de ştiri – doar 28% din eşantionul nostru. Doar aproximativ o treime (32%) declară că au încredere că site-urile de ştiri le vor folosi datele personale în mod responsabil, similar procentului celor care spun acelaşi lucru despre site-urile de comerţ online (33%). 

Despre video online. În ciuda popularităţii formatelor video, raportul constată că, în medie, toate grupele de vârstă susţin că preferă să citească ştirile online, decât să le urmărească. Respondenţii spun că preferă să citească online pentru că este mai rapid (50%) sau le oferă mai mult control (34%). Aproximativ o treime (35%) spun că sunt descurajaţi de anunţurile publicitare care apar uneori înaintea videoclipurilor. 

Despre podcasting. După încetinirea de anul trecut, cauzată parţial de restricţiile privind circulaţia în timpul pandemiei de COVID-19, creşterea podcasturilor pare să se fi reluat, cu 34% consumând unul sau mai multe podcasturi în ultima lună (media pe 20 de pieţe). Datele noastre arată că Spotify continuă să câştige teren faţă de podcasturile Apple şi Google în ţări precum Regatul Unit şi Germania. YouTube beneficiază, de asemenea, de popularitatea podcasturilor hibride şi video.

Aceste sunt câteva dintre concluziile raportului, care s-a bazat pe un chestionar online cu 93.432 respondenţi din 46 de ţări. Raportul este deja disponibil pe site-ul dedicat, www.digitalnewsreport.org

În 2022, studiul Digital News Report, desfăşurat online, a cuprins 46 de pieţe de media, cu un eşantion de peste 93.000 de persoane. În România, eşantionul a fost de 2.001 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,2 la sută. 

Studiul despre audienţele digitale, aflat la a unsprezecea ediţie, este coordonat de Universitatea din Oxford.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti (FJSC, UB) este, al şaselea an consecutiv, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, în cel mai mare studiu din lume, multianual, despre consumul de informaţie şi opinie al audienţelor digitale (atât pentru media tradiţionale, cât şi pentru online).

Citeşte şi: Digital News Report. Publicul începe să aleagă brandurile media cu „reputaţie bună”. Pro TV şi Digi24 conduc în topul încrederii

Autor: Alexandra Irimiea alexandra.irimieapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Unele rezultate sunt pur si simplu hilare, 2 exemple semnificative, dar sunt nenumarate:
    1. conform acestui studiu 86% din populatia Romaniei acceseaza stiri online, in timp ce in acelasi studiu se mentioneaza ca doar 74% din populatia Romaniei acceseaza internetul.
    2. 24% din oameni citesc saptamanal o publicatie tiparita gratuita. Adica, vreo 3,5 milioane de oameni se informeaza din presa tiparita gratuita. Cea mai inofensiva explicatie ar putea fi ca oamenii se refera la publicatiile - catalog ale lui Kaufland sau MegaImage, dar atunci nu vorbim chiar despre stiri.
    Metodologia studiului nu permite o analiza la nivelul populatie Romaniei fata de consumul de stiri si nici concluziile prezentate. Cu cea mai mare indulgenta putem discuta despre rezultate la nivelul populatiei ce acceseaza internetul frecvent, sub 45 ani, din marile orase.
  • Despre ce stiri vorbim? Nu mai exista stiri si nici ziaristi adevarati, decat foarte, foarte putini. In schimb exista manipulatori foarte multi iar omul de rand nu este atat de naiv precum il cred "ziaristii".
    Si atunci acesta-i rezultatul de care, vezi Doamne, unii se mira.
    Am avut manipulari grosolane politice, apoi cu pandemia, avem manipulari si mai grosolane cu subiectul Ucraina.
    Eu ma mir ca increderea in presa este inca atat de mare si nu mica, avand in vedere cele mentionate mai sus...
  • cu stiri bazate pe nenorociri sau cu titluri mincinoase era de asteptat asta
  • Care presa? *** Hai sa fim seriosi....e multa incredere si asa..,dar de, mai sunt si naivi...
  • Anunț Kiss FM

    Prieteni, a venit momentul să ne luăm rămas-bun de la Andrei Ciobanu și Ionuț Rusu, după opt, respectiv, cinci ani petrecuți la matinalul Kiss FM. Colaborarea dintre „Rusu & Andrei” și Kiss FM a ajuns la final, iar noi, împreună cu băieții, vă mulțumim pentru toate momentele frumoase petrecute împreună și pentru că ați făcut din emisiunea noastră cel mai ascultat show de radio din România.

Trimite un comentariu

sus