De câte ori ai auzit despre femicid în ultimele 3 luni, din presă sau social media? Subiectul a fost pe agenda publică în mii de material. Mai exact... peste patru mii!
În contextul în care Legea femicidului a fost publicată în Monitorul oficial, compania de monitorizare mediaTRUST a analizat cât de mediatizată a fost tema.
Conform monitorizării, despre femicid s-a vorbit în nu mai puţin de 4.338 de ori, în perioada luată în calcul, adică 1 ianuarie - 26 aprilie 2026.
Cum a fost distribut subiectul pe medii?
Distribuţia pe tipuri de media indică o dominanţă clară a portalurilor online, care au generat 1.773 de apariţii (aproximativ 41% din total), urmate de Facebook, cu 787 menţiuni (circa 18%), forumuri, cu 651 materiale (aprox 15%).
Restul apariţiilor au fost distribuite în volume mai reduse, incluzând posturi radio (357), posturi tv (248), platforma X (176), comentarii (129), conţinut video (60), presă scrisă (58), foto (50), bloguri (25), podcasturi (19) şi newslettere (5).
Momentul de maximă mediatizare a fost înregistrat în perioada 25 - 26 martie, cu 1.247 materiale (aproximativ 30% din total), în contextul adoptării de către Parlament a legii pentru prevenirea şi combaterea femicidului.
Un al doilea moment de intensitate a fost în intervalul 2 - 3 februarie, cu 511 materiale, când legea a fost adoptată de Senat.
Un al treilea vârf de vizibilitate a fost în perioada 23 - 24 aprilie, când preşedintele României, Nicuşor Dan, a promulgat legea, fiind înregistrate 475 de materiale.
În intervalul 26 - 27 ianuarie se disting 406 ştiri generate atât de dezbaterile din Comisia juridică a Senatului şi Comisia specială „România fără violenţă domestică”, cât şi de relatarea unui caz de femicid din judeţul Iaşi, în care existenţa unui ordin de protecţie, revocat ulterior, a devenit un element central al naraţiunii publice.
Subiectul femicidului a luat amplouare predominant în mediul online, în timp ce TV-ul şi radioul a avut o contribuţie limitată.
În zona audiovizuală, cele mai active posturi TV în acoperirea temei au fost Antena 3 CNN, cu 45 de materiale, TVR Info, cu 31 de materiale, şi Antena 1, cu 26 de materiale.
La radio, cele mai multe difuzări care menţionează termenul femicid au fost realizate de Radio Dobrogea (Constanţa) – 23 de difuzări, Radio România Actualităţi – 18 difuzări şi Kiss FM – 16 difuzări.
În presa scrisă, acoperirea este dominată de publicaţiile locale, care generează 83% dintre articole.
La nivelul actorilor publici, cele mai frecvent menţionate apariţii le-au avut Alina Gorghiu, în calitate de deputat PNL şi preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice :
„România fără violenţă domestică” (615 menţiuni), Nicuşor Dan, preşedintele României (551 menţiuni) şi senatoarea Victoria Stoiciu, una dintre iniţiatoarele propunerii legislative (141 menţiuni).
În timp ce momentele legislative generează volume ridicate de acoperire, cazurile individuale rămân principalul context în care publicul intră în contact direct cu fenomenul.
Cum a afectat cazul de femicid de la Hârlău modul în care este văzut femicidul?
Analiza mediaTrust asupra modului în care presa din România a reflectat cazul de femicid din Hârlău, petrecut la sfârşitul lunii ianuarie 2026, evidenţiază o discrepanţă între utilizarea tot mai frecventă a termenului „femicid” în spaţiul public şi modul în care este construită naraţiunea jurnalistică.
Studiul a analizat 391 de articole publicate în perioada imediat următoare cazului, dintre care:
- 60% provin din mediul online
- 16% de pe platforma Facebook
- 14% de la posturile TV
- 7% de la staţiile radio
- 3% din alte medii
Din totalul analizat, 30% dintre materiale utilizează termenul „femicid”, în timp ce aproximativ 12% din articolele din medul online îl includ în titluri, fiind folosit rar în zona de maximă vizibilitate editorială.
Analiza evidenţiază o „structură narativă relativ uniformă în mass-media”, spue mediaTRUST. Victima este frecvent identificată prin „statut personal” („femeie însărcinată”, „tânără de 35 de ani”, „mamă a trei copii”), iar agresorul este descris preponderent prin „relaţia cu aceasta” („partener”, „concubin”, „iubit”).
Acest cadru, dominant relaţional, prezintă cazul ca o dramă de cuplu sau conflict personal, cu accent pe emoţie, relaţie, dimensiunea tragică a evenimentului şi elementele şocante.
Violenţa este interpretată predominant ca eveniment izolat, nu ca parte a unui fenomen social recurent, rămânând în zona de dramă personală.
A doua modalitate de încadrare a aceluiaşi eveniment introduce ideea de violenţă structurală împotriva femeilor, însă este prezentă în aproximativ o treime dintre articole.
În acest context, singura poziţionare reflectată de media din zona politică şi decizională îi aparţine Alinei Gorghiu, în calitate de deputat PNL şi preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice – „România fără violenţă domestică”.
Aproximativ o treime dintre materiale menţionează date oficiale potrivit cărora aproape 60 de femei au fost ucise în România anul trecut, cu menţiunea că datele neoficiale indică 66 de victime. Aceasta este, în majoritatea cazurilor, singura referinţă statistică prezentă în ştiri, rezumată într-o frază.
Informaţiile de utilitate publică sunt reduse şi ele. Din cele 391 de materiale jurnalistice, doar 10 menţionează linia telefonică gratuită (Telverde) pentru semnalarea cazurilor de violenţă domestică.
Cu excepţia preluării declaraţiilor Alinei Gorghiu, nici discuţia privind riscurile asociate revocării ordinelor de protecţie nu este prezentă, deşi acest element a fost central în relatarea cazului.
O dezbatere mai amplă pe tema femicidulu a avut loc ulterior în emisiunea „Studio politic” de la Digi24, însă în afara intervalului de audienţă maximă.
Un alt aspect relevant este apariţia unor erori de documentare: în contextul unui caz similar petrecut în aceeaşi perioadă în judeţul Iaşi, o publicaţie online a asociat greşit fotografiile şi datele victimelor.
Acest lucru reflectă atât presiunea de timp din fluxul jurnalistic, cât şi gradul de standardizare al modului în care sunt prezentate aceste evenimente.
MediaTRUST spune că, analiza a aratat că „vizibilitatea temei femicidului în media din România este puternic influenţată de agenda legislativă”, deoarece cele mai ridicate niveluri de acoperire au fost generate de momentele-cheie din procesul de adoptare a legii.
Altă concluzie a mediaTRUST este că „mediatizarea este discontinuă”, cu perioade de intensitate ridicată urmate de intervale cu vizibilitate redusă.
Conform compeniei de monitorizare, studiul mai arată şi următoarele concluzii:
„Distribuţia pe tipuri de media indică o predominanţă a mediului online şi a platformelor sociale, în timp ce televiziunea şi radioul contribuie într-o măsură mai redusă la vizibilitatea subiectului.”
„Deşi cazurile individuale de femicid generează interes mediatic, acestea sunt, în general, integrate în fluxul de ştiri fără a atinge acelaşi nivel de vizibilitate ca evenimentele legislative.”
„Cu toate că termenul femicid începe să fie prezent în discursul mediatic din România, cazul de la Hârlău arată că acesta nu a devenit încă un cadru narativ dominant.
Presa continuă să construiască majoritatea acestor evenimente prin prisma relaţiilor interpersonale, ceea ce limitează înţelegerea violenţei împotriva femeilor ca fenomen structural.”
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
