Skip to main content

Ce site-uri au fost blocate şi catalogate drept fake news. „Nu vrem un Roskomnadzor românesc!“, spun ONG-urile

 
Sursa foto: Bermix Studio (Unsplash)
Sursa foto: Bermix Studio (Unsplash)

După ce site-ul Aktual24.ro a fost blocat pentru fake news şi apoi redeschis, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a luat în vizor noi domenii.

Publicitate

Care sunt noii „infractori cibernetici“, acuzaţi de fake news? Un blog de cărţi, un site al unui magazin din Beiuş, două subdomenii Google Firebase şi un subdomeniu al unui furnizor de publicitate din SUA, potrivit mai multor ONG-uri care cer stoparea acestor practici ilegale.

Nu mai puţin de 679 site-uri web din spaţiul UE - dintre care trei cu domeniul .ro, au fost implicate în activităţi frauduloase în mediul online şi au fost asociate cu atacuri cibernetice asupra unor instituţii guvernamentale din UE, a anunţat DNSC pe 15 martie. Reprezentanţii autorităţii au precizat că au fost informaţi de acest lucru pe 4 martie.

Drept urmare, aceste trei site-uri au fost blocate:

  • bookblog.ro (Bucureşti), despre care ONG-urile atrag atenţia că are o vechime de 17 ani în online-ul românesc şi o comunitate activă pe Facebook.
  • doilupi.ro (Maramureş) - site-ul unei firme active, al unui magazin din Beiuş, cu date de contact publice, semnalează aceleaşi organizaţii.
  • enterieur.ro (Covasna) - site al unui magazin de mobila din Salonta, magazin online activ cu date de contact publice, dar care pare infectat, potrivit ONG-urilor.

Mesajul ONG-urilor către autorităţi: „Nu vrem un Roskomnadzor românesc!“

„Cerem de urgenţă stoparea practicilor ilegale de listare a domeniilor neverificate cu rigurozitate şi stabilirea unei întâlniri cu toate organizaţiile interesate pentru ca DNSC să respecte dreptul fundamental la libertate de exprimare“, se arată în scrisoarea trimisă către DNSC şi ANCOM.

Solicitarea este semnată de liderii mai multor ONG-uri din România din domeniul Internetului şi care apără libertatea de exprimare: 

  • Bogdan Manolea, director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet 
  • Liana Ganea, preşedinte ActiveWatch
  • Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH
  • Cristina Lupu, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent

Site-ul Aktual24.ro a fost prima victimă a acestor măsuri, fiind acuzat  de propagandă rusă pe 3 martie, alături de Sputnik şi Russia Today, după cum a relatat Paginademedia.ro.

Ulterior, site-ul a fost deblocat, însă ONG-urile care apără libertatea de exprimare au reacţionat imediat:

„Decizia de a încadra aktual24.ro drept sursă de fake news este nu doar lipsită de fundamentare factuală, dar sugerează şi o lipsă crasă de profesionalism”, au spus reprezentanţii ActiveWatch

Mai mult decât atât, aceştia semnalează faptul că la aproape două săptămâni de la incident DNSC şi ANCOM nu i-au informat de ce site-ul jurnalistic aktual24.ro a apărut pe listă şi care a fost eroarea care a dus la blocarea sa.

Citeşte şi: Site-ul Aktual24.ro, blocat în România, alături de alte site-uri ruseşti pentru fake news. ActiveWatch: decizia este nu doar lipsită de fundamentare factuală, dar sugerează şi o lipsă crasă de profesionalism.

39 de site-uri, luate în vizor 

Lista realizată de DNSC la 11 martie 2022 cuprinde 39 de site-uri vizate de fake news şi propagandă rusă, însă autorităţile precizează că informaţiile se pot actualiza rapid.

Organizaţiile semnalează că pe această listă sunt şi domenii legitime, dar „probabil virusate/ infectate, motiv pentru care ar trebui să fie contactat administratorul pentru rezolvarea problemei, şi nu să fie  blocate prin ISP, o măsură care nu are o justificare legală“. Sau pot fi re-directuri către diverse aplicaţii ale RT, dar care nu găzduiau conţinutul, mai spun reprezentanţii ONG-urilor.

De asemenea, în acelaşi raport mai sunt incluse şi 122 de adrese IP de pe care, potrivit DNSC, sunt propagate atacuri cibernetice şi malware ce pot impacta inclusiv România, în contextul crizei Ucraina – Rusia.

Reprezentanţii ONG-urile atrag atenţia cu privire la aceste decizii de blocare:

„Dacă nouă ne-a luat 30 de minute să verificăm cele de mai sus, oare o autoritate publică competentă nu ar trebui să facă acelaşi lucru, şi, într-un prim pas, să contacteze administratorii site-urilor, pentru a nu face o greşeală. Iar. Din nou? 

DNSC se laudă că nu blochează domeniile, dar uită să spună că le transmite furnizorilor de servicii Internet că ar trebui să o facă. Ceea ce nu le spune furnizorilor este că:

  • Aceştia nu doar că NU au o obligaţie legală să o facă, ba chiar au obligaţia a nu bloca site-uri, conform prevederilor din Regulamentul UE  2015/2120 - Open Internet Regulation).
  • Având în vedere faptul că nu este o obligaţie legală, ar putea fi traşi la răspundere de cei ale căror site-uri sunt blocate.

Reamintim ceea ce am precizat şi în scrisoarea transmisă pe 3 martie către DNSC şi ANCOM: 

  • Blocarea accesului la un site întreg prin ISP-işti este o încălcare a accesului la informaţie, parte a dreptului fundamental la libertatea de exprimare 
  • Atâta vreme cât scopul poate fi atins prin alte mijloace (dezinfectarea site-ului, notificarea administratorilor), acestea ar trebui să fie măsurile impuse, nu măsuri de blocare care nu sunt dispuse de instanţe de judecată, fără informarea adecvată, fără termen şi fără posibilitate de contestare a deciziei.“


Redăm, în continuare, scrisoarea trimisă  DNSC şi ANCOM pe 3.03.2022: 

Cenzură instituţională sau măsuri temporare?

În vremuri normale, am fi ieşit cu o reacţie publică criticând decizia dvs. de luni prin care aţi cerut furnizorilor de servicii Internet (ISP) să blocheze anumite site-uri si IP-uri printr-o cerere neclară şi fără vreo bază legală specifică. 

Dar nu trăim zilele acestea vremuri normale. Suntem la doi paşi de un război.

Observăm că şi omologii dvs. din Rusia (Roskomnadzor) nu doar că au blocat  două mass-media independente pentru "răspândirea deliberată a informaţiilor false" despre invazia Ucrainei de către Moscova, dar anunţă şi că vor bloca Wikipedia pentru că au un articol intitulat "„Invazia rusă a Ucrainei în 2022". Culmea e că ei au bază legală, dar într-o dictatură se poate crea temeiul legal pentru orice.

Nu vrem să ajungem sa ne comparăm cu Rusia.

Vrem mai mult şi mai bine: vrem instituţii democratice, care să acţioneze democratic, cu garanţii democratice, pe baza legilor existente, nu pe decizii luate pe genunchi, doar pentru a "da bine la public". 

De aceea vă reamintim că:
Blocarea accesului la un site întreg prin ISP-işti este o încălcare a accesului la informaţie, parte a dreptului fundamental la libertatea de exprimare şi există multe decizii CEDO în acest sens. 

Măsura de blocare prin furnizori, care ar trebui să fie doar o ultimă măsură, în vremuri excepţionale, trebuie întotdeauna să fie justificată, nu în termeni generici, ci concret (de ex. Site deţinut de guvernul rus) şi, în mod normal, de o instanţă de judecată sau, în vremuri tulburi, de o instituţie cât mai independentă (de ex. aşa cum este CNA pentru televiziuni).

Măsurile sunt în mare parte iluzorii (conţinutul poate fi mutat uşor pe orice alt domeniu, iar comunicare se desfăşoară, în 2022, preponderent prin reţelele sociale, unele descentralizate).
Obligaţiile UE pe acest domeniu sunt stabilite într-un cadru normativ strict - vezi textele publicate în Jurnalul Oficial al UE pe 1.03.2022. 

Astfel, insistăm ca măsurile de acest tip să fie luate cu prudenţă şi cu un minimum de garanţii necesare pentru a preveni erori şi abuzuri, cum ar fi de exemplu:

Nu cereţi blocarea doar pentru că va este uşor să o faceţi. Orice conţinut ilegal trebuie de fapt oprit (de la găzduire), nu ascuns printr-o măsură de blocare. În cazul site-urilor sau IP-urilor din ţări UE nu există o justificare pentru blocare, în loc să opreşti conţinutul ilegal de la sursă. Nu blocaţi domenii care acum sunt indisponibile. Nu blocati domenii .ro unde suspendarea domeniului se poate face mai rapid.

Nu includeţi blocarea unor IP-uri în aceeaşi discuţie legată de blocarea unor site-uri. Nu combinaţi temeiuri de fraudă informatică cu "fake news", pentru fiecare existând probleme şi temeiuri juridice distincte.

Toate măsurile trebuie să fie temporare.

Toate măsurile trebuie să poate fi contestate de cei vizaţi sau corectate, iar calea de atac (administrativă sau legală) trebuie inclusă în orice solicitare de acest tip - mai ales dacă prin această măsură se poate bloca mai mult decât s-a dorit.

Fie măsura este clar explicitată ca o recomandare, fie este o obligaţie legală (caz în care ar trebui specificat temeiul legal exact).

Nu folosiţi în comunicări oficiale termeni de marketing politic, ca "fake news", care nu există în legislaţie. Grupul de experţi nominalizat de Comisia Europeană în 2018 a explicat de ce acest termen e eronat şi care sunt de fapt soluţiile pentru cazurile de dezinformare. Blocarea unui site nu este o soluţie pentru dezinformare.

Nu vă luaţi atribuţii în a decide ce conţinut este legal sau nu, sau fals sau nu, dacă nu aveţi un temei legal precis în acest sens şi atribuţii în acest sens. După cum am explicat mai sus, există alte aspecte - de ex. legate de finanţarea acestora - care pot fi invocate ca temei.

Nu uitaţi că furnizorii de Internet au obligaţii de tratare egala a traficului (net neutrality), deci inclusiv măsurile luate voluntar trebuie sa fie transparente şi evidente (vezi Regulamentul UE 2015/2120).

În mod ideal toate aceste principii mai sus amintite ar putea fi transpuse într-o procedura pe care autorităţile să o adopte (dupa consultarea ISP-istilor şi a societăţii civile) tocmai pentru a arăta că valorile democratice şi drepturile omului ne ghidează toata activitatea, chiar dacă putem vorbi de măsuri temporare în nişte vremuri neobisnuite. Ne exprimăm disponibilitatea de a vă sprijini în acest sens, dacă doriţi.

Această scrisoare ARE nevoie de un răspuns. Unul real, nu unul formal, şi nici de cuvinte fără acoperire.

Bogdan Manolea, director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet 
Liana Ganea, preşedinte ActiveWatch
Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH
Cristian Copcea, preşedinte Asociaţia pentru Dezvoltarea Internetului (Capitolul Internet Society Romania)
Cristina Lupu, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent

Autor: Alexandra Irimiea alexandra.irimieapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Sunt împotriva cenzurii, dar site-ul aktual24 trebuia închis de mult. Nu există entitate media mai mincinoasă ca acest site. 99% din "știrile" lor sunt fabricate din burtă și nu au nicio legătură cu realitatea. S-a spus că e pro-rus...nici pe departe.
  • Totul este amuzant, începând cu faptul ca însuși termenul "fake news" este inventat de Trump. Măcar nu-i mai folosiți creația lingvistica, dacă tot știți ca l-ați cenzura la fiecare pas. În rest, sa ne luam popcorn și sa ne uitam la ei cum se cearta.

Trimite un comentariu

sus