ActiveWatch atrage atenţia asupra unui posibil conflict de interese la TVR, după ce jurnalista Monica Ghiurco, reprezentantă AUR în Consiliul de Administraţie al televiziunii publice, l-a avut ca invitat în emisiunea Dezacorduri de pace pe Dan Dungaciu, prim-vicepreşedintele partidului.
Organizaţia consideră că situaţia scoate în evidenţă problemele cadrului legislativ care reglementează funcţionarea televiziunii şi Radioului public şi care pot afecta independenţa editorială a celor două instituţii.
ActiveWatch precizează că nu doreşte să politizeze cazul sau să formuleze acuzaţii la adresa persoanelor implicate, ci să atragă atenţia asupra unei probleme sistemice.
„Considerăm că desemnarea de către actorii politici a unor salariaţi din rândul corpului editorial al serviciilor publice de media (TVR/SRR) ca membri ai CA este de natură să genereze o situaţie de conflict de interese, cu potenţial ridicat de afectare a independenţei editoriale”, susţine organizaţia.
Potrivit ActiveWatch, practica este permisă de Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea TVR şi a Radioului public şi poate genera situaţii în care echidistanţa, neutralitatea şi independenţa editorială sunt puse sub semnul întrebării.
Poziţia organizaţiei vine după ce Monica Ghiurco a respins, într-un comentariu publicat pe reţelele sociale, acuzaţia de conflict de interese şi a susţinut că nu există o prevedere în legislaţia română care să justifice o asemenea acuzaţie.
Comunicatul integral, în continuare:
Emisiunea TVR (Dezacorduri de pace) în care jurnalista şi reprezentanta AUR în CA al TVR, Monica Ghiurco, l-a avut ca invitat pe prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu, reprezintă o dovadă în plus a viciilor/carenţelor legislative care au măcinat performanţa televiziunii publice şi au ca rezultat prăbuşirea dramatică a încrederii şi cifrelor de audienţă.
Nu dorim să ne folosim de acest caz pentru a politiza discuţia sau pentru a aduce acuzaţii unor persoane. Credem, însă, că el reprezintă un nou prilej pentru a atrage atenţia asupra unei probleme sistemice, generată de cadrul legislativ şchiop şi desuet, care permite existenţa unei asemenea situaţii.
Considerăm că desemnarea de către actorii politici a unor salariaţi din rândul corpului editorial al serviciilor publice de media (TVR/SRR) ca membri ai CA este de natură să genereze o situaţie de conflict de interese, cu potenţial ridicat de afectare a independenţei editoriale. Această practică permisă de Legea nr. 41/1994 de funcţionare a TVR/SRR poate duce la diverse conjuncturi în care echidistanţa, neutralitatea sau independenţa editorială să fie puse la îndoială.
Acest conflict de interese manifest afectează credibilitatea, imaginea şi independenţa editorială a unei instituţii care suferă cronic de aceste suspiciuni, indiferent de conjunctura politică.
Acestea sunt şi principalele motive pentru care audienţele TVR s-au prăbuşit dramatic, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea acestei instituţii şi oferind prilejul unor actori politici sau economici de a contesta însăşi necesitatea existenţei serviciului public de media, ceea ce reprezintă, în opinia noastră, un atac direct la o instituţie esenţială într-o democraţie.
Monica Ghiurco a contestat într-un comentariu publicat pe reţelele sociale că s-ar afla într-un conflict de interese, susţinând că nu există nicio prevedere în legislaţia română în acest sens. Dorim să atragem din nou atenţia asupra faptului că Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA) este deja în vigoare începând cu 8 august 2025 şi că statele membre sunt obligate să-i respecte prevederile.
În acest sens, dorim să facem referire la articolul 6. (3), care face referire la conflictul de interese şi independenţa editorială:
Art. 6 Obligaţiile furnizorilor de servicii mass-media
(3) Fără a aduce atingere dreptului constituţional intern care este conform cu Carta, furnizorii de servicii mass-media care furnizează conţinut de ştiri şi de actualităţi iau măsurile pe care le consideră adecvate în vederea garantării independenţei deciziilor editoriale. În special, aceste măsuri vizează:
(a) să garanteze că deciziile editoriale pot fi luate în mod liber în cadrul liniei editoriale stabilite a furnizorului de servicii mass-media în cauză; şi
(b) să asigure că sunt divulgate orice conflicte de interese reale sau potenţiale care ar putea afecta furnizarea de conţinut de ştiri şi de actualităţi.
De asemenea, aducem în discuţie prevederile articolului 5 al EMFA, care prevăd garanţii privind funcţionarea independentă a furnizorilor de servicii publice mass-media:
Articolul 5 Garanţii pentru funcţionarea independentă a furnizorilor de servicii publice mass-media
(1) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii publice mass-media sunt independenţi din punct de vedere editorial şi funcţional şi furnizează în mod imparţial publicului lor o pluralitate de informaţii şi opinii, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, astfel cum este definită la nivel naţional în conformitate cu Protocolul nr. 29.
(2) Statele membre se asigură că procedurile de numire şi demitere a şefului organismului de conducere sau a membrilor consiliului de administraţie al furnizorilor de servicii publice mass-media urmăresc să garanteze independenţa furnizorilor de servicii publice mass-media.
Folosim acest prilej pentru a face un nou apel la autorităţile responsabile (Ministerul Culturii, Parlamentul României) să accelereze procesul de modificare a cadrului legislativ naţional care afectează activitatea mass-media şi să îl aducă în linie cu prevederile EMFA.
