Un număr de 75 de organizaţii civice, redacţii şi asociaţii profesionale au semnat o scrisoare deschisă prin care critică dur hotărârea adoptată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe care o consideră un „abuz de autoritate” şi o încercare de intimidare a presei şi a societăţii civile.
Reacţia vine după ce Secţia pentru judecători a CSM a publicat, pe 10 iunie, un document de 76 de pagini în care susţine că există un „atac fără precedent” asupra justiţiei şi face referire la activitatea unor jurnalişti, publicaţii şi organizaţii neguvernamentale.
Semnatarii scrisorii spun că documentul CSM „stigmatizează public” jurnaliştii şi organizaţiile care semnalează probleme din sistemul judiciar şi îi prezintă drept participanţi la o presupusă campanie coordonată împotriva justiţiei.
„Documentul îi nominalizează pe cei care documentează şi semnalează probleme instituţionale şi îi prezintă ca participanţi într-o conspiraţie, o «campanie de denigrare» sau un «atac hibrid»”, se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit semnatarilor, în document sunt menţionate publicaţii şi organizaţii precum Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Declic, Corupţia Ucide, Funky Citizens şi Expert Forum.
Organizaţiile susţin că Secţia pentru judecători a CSM confundă criticile legitime la adresa sistemului judiciar cu încercări de subminare a independenţei justiţiei şi că metodologia folosită pentru realizarea documentului este „foarte sumară”.
Printre semnatarii scrisorii se numără organizaţii precum Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch, ApTI, Expert Forum, Ethical Media Alliance, Freedom House România, dar şi redacţii precum HotNews, Paginademedia.ro, Edupedu, PressOne, Snoop, Context.ro, Buletin de Bucureşti, Recorder şi G4Media.
Cpmunicatul integral, în continuare:
Abuz de autoritate al Secţiei pentru judecători ai CSM. Încercări de cenzură şi de intimidare a presei şi a societăţii civile
75 de platforme jurnalistice şi organizaţii civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secţiei pentru judecători a CSM şi încercările de cenzură şi de intimidare a presei şi a societăţii civile.
Pe 10 iunie 2026, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliştilor şi a societăţii civile drept un „atac fără precedent” la justiţie. Este o stigmatizare publică inacceptabilă şi incompatibilă cu statul de drept.
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează şi semnalează probleme instituţionale şi îi prezintă ca participanţi într-o conspiraţie, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituţiile media şi ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupţia ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni sau foşti politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toţi cei care critică sistemul de justiţie.
Organizaţiile semnatare ale acestei scrisori susţin cu fermitate independenţa justiţiei şi resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiţiei şi care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”.
Pentru un document formulat, sau cel puţin susţinut, de majoritatea membrilor din Secţia pentru judecători a CSM este surprinzător cum eşuează în a face distincţia între critici legitime formulate de jurnalişti, ONG-uri sau simpli cetăţeni cu privire la administrarea justiţiei şi o presupusă încălcare a limitelor legale. Competenţa CSM de apărare a independenţei justiţiei nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigaţii jurnalistice, poziţii civice şi postări de pe reţele de socializare într-o naraţiune generală de culpabilizare colectivă.
Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară şi enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ţine cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole şi postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informaţiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertăţii de exprimare. Aşadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilaţie acuzatorie.
În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată şi cu scopuri ascunse, CSM se foloseşte de statistici uşor demontabile, care sugerează că 90% din postările şi articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiţie”. Este surprinzătoare uşurinţa cu care informaţii eronate, care ar fi fost uşor verificabile, sunt răspândite în spaţiul public de o instituţie care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte şi date veridice.
În fapt, documentul demonstrează o slabă înţelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic şi emite o naraţiune conspiraţionistă, în care jurnaliştii care îşi fac munca în interesul public sunt prezentaţi ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziţia societăţii civile pentru interacţiunea cu instituţiile statului (petiţii, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi şi de a captura puterea judecătorească.
Jurisprudenţa CEDO acordă o importanţă deosebită efectului inhibitor produs de reacţiile autorităţilor publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea priveşte funcţionarea justiţiei. Curtea a reţinut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea şi independenţa sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancţiune sau de reacţie instituţională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci şi alţi actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experţii, avocaţii şi cetăţenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituţional este disproporţionat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura şi retragerea cetăţenilor şi a societăţii civile din dezbaterea privind justiţia.
Documentul publicat de Secţia pentru judecători a CSM ratează şi şansa de a formula un răspuns credibil şi echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacţii şi o parte din societatea civilă drept vinovaţi pentru problemele justiţiei şi ale societăţii, în ansamblu. În măsura în care redacţiile, organizaţiile sau persoanele menţionate vor ajunge ulterior părţi în litigii aflate pe rolul instanţelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemaţi să soluţioneze acele cauze mai oferă, în aparenţă, garanţiile de obiectivitate şi independenţă cerute de dreptul la un proces echitabil.
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secţia pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziţii asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepţia că puterea judecătorească nu mai acţionează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci şi ca actor instituţional preocupat de protejarea propriilor interese.
Acest document adoptat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este şi va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilităţii şi independenţei justiţiei şi a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România.
Centrul pentru Jurnalism Independent
ActiveWatch
ApTI - Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Inovare Publică
Asociaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Durabilă
Casa Jurnalistului
Inquam Photos
Asociaţia Alianţa “A Patra Putere”
ExpertForum
Centrul FILIA
Redacţia Snoop
Ethical Media Alliance
Hotnews
Paginademedia .ro
Edupedu .ro
Grupul de Iniţiativă Civică „În Stradă”
Centrul de Investigaţii Media
Drepturi şi Strâmbe
Starea Naţiei
PressOne
FONSS- Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (47 ONG)
Centrul Român de Politici Europene
Redacţia captura .ro
Centrul de Resurse Juridice
Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Scena9
Redacţia Transtelex
Iniţiativa România
Corupţia Ucide
România Curată/ Verde Curat
Reset Iaşi
Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare/Politică la Minut
RISE Project
Fundatia Friends for Friends
Asociaţia Bud's Flowers
Monitorul de Botoşani
Grupul de Iniţiativă Civică „În Stradă”
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)
Asociaţia dexonline
Grupul de Iniţiativă Solidarity Hub Timişoara
Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională
Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen - A.L.E.G.
Redacţia Context .ro
Forum Apulum
Redacţia Buletin de Bucureşti
Asociaţia Mediawise Society
Miliţia Spirituală
Asociaţia Respiro Human Rights Research Center
Info Sud-Est
Redacţia saptamana. online
Asociaţia Parcul Natural Bucureşti
Dela0 .ro
Fundaţia Freedom House, România
Redacţia Presshub
Asociaţia Rădăuţiul Civic
Asociaţia Accept
TransCore
Asociatia Identity.Education
ECPI - Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Rise-Out IASI
Incluziune pe Bune
Monitorul de Cluj - monitorulcj .ro
Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil
Fundatia Parada-Samusocial
Societatea de Educaţie Contraceptivǎ şi Sexuală
Fundatia World Vision România
Asociaţia [H] Braşov
Asociaţia VULGAR
Asociaţia ARK Oradea
Asociaţia Dăruieşte Viaţă
Misreport
G4Media
Recorder
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
