Skip to main content

Vântu: În momentul în care statul încearcă să îmi preseze tot felul de dosare (...), evident că mă voi apăra cu toată fermitatea.

 

Sorin Ovidiu Vântu, aseară, la Realitatea TV:

Publicitate

“Evident că sunt locuri unde oamenii de afaceri îşi plantează oameni pentru a le deservi interesele, dar pentru asta există organisme ale statului, există Poliţie, există parchet, există justiţie. Dacă statul este incapabil să îşi protejeze resursele este problema statului, nu este problema omului de afaceri. Omul de afaceri încearcă, este treaba statului să îl prindă şi să îl lege.”

Un dialog scurt cu Cătălin Tolontan a adus o replică antologică: “Întăriţi-vă statul, domnilor!”, a spus Vântu.

Cătălin Tolontan face o analiză pertinentă post dezbatere, AICI. O dezbatere care a pornit de la tema Mogulii şi oamenii lor, cu referire directă la jurnalişti.

Jurnaliştii nu sunt oamenii mogulilor. Cel puţin aşa au spus atât cei din platou (Cătălin Tolontan, Doru Buşcu, Grigore Cartianu), dar şi, prin intervenţii, cei doi moguli Vântu şi Patriciu. Vântu au admis însă că “În momentul în care statul încearcă să îmi preseze tot felul de dosare (...), evident că mă voi apăra cu toată fermitatea”.

Din start, construcţia Mogulii şi oamenii lor a iritat invitaţii şi a generat o dispută între moderatorul Mihai Tatulici şi Doru Buşcu (totodată director editorial Realitatea Caţavencu).

Iată schimbul de replici Tatulici-Buşcu:

Mihai Tatulici: Domnul Doru Buşcu, director editorial al grupului „Realitatea Caţavencu”. Este presă din grupul Sorin Ovidiu Vântu. Bună seara! (...)
Doru Buşcu: Numai un om ca Mihai Tatulici, care provine din showbiz-ul utecist putea să îşi automutileze breasla şi să ne pună pe toţi sub semnul „omul lui...

Mihai Tatulici: Numai un om ca Doru Buşcu, care nu înţelege că în capitalism presa e proprietatea cuiva poate să aibă complexul că formularea numită „grupul Patriciu” sau „grupul Voiculescu” are vreun defect. Ce defect are, domnul Doru Buşcu? (…)

Doru Buşcu: Vorbeşte te rog cu regia şi spune-i să schime titlul, să îi spună „Mogulii şi nişte oameni”, că se uită mama la televizor şi o să înceapă să plângă. Nu am chef să stau sub titlul acesta o oră, cât o să stau. Dacă spui dinainte cine sunt oamenii lor…
Mihai Tatulici: Nu pot să spun că nu ştiu cine sunt.

Doru Buşcu: Sau dacă spui de fiecare dată când te referi la acest lucru că este o exprimare simbolică, sau metaforică.
Mihai Tatulici: Pentru toţi telespectatorii apropiaţi de tine voi face tot timpul precizarea că invitaţii din platou ziarişti nu sunt oamenii mogulilor.

Cu sprijinul agenţiei de monitorizare Media Monitoring, intervenţia lui Sorin Ovidiu Vântu:

Sorin Ovidiu Vântu: Întăriţi-vă statul, domnilor.

Mihai Tatulici: Prima întrebare ar suna cam aşa, e în continuarea discuţiei noastre despre moguli şi oamenii lor. Credeţi că aveţi dreptul moral să numiţi oameni în structurile publice?
Sorin Ovidiu Vântu: Extrem de ticăloasă şi deschiderea şi întrebarea, domnule Tatulici.
Istoria ne dovedeşte că de cele mai multe ori cadrele partidelor politice sunt insuficient pregătite şi când vine vorba să schimbe cele 5000 de posturi de care vorbeşte domnul Hrebengiuc.
Aceşti domni apelează la rezerva de cadre a privaţilor, pentru că evident, noi îi plătim pe cei mai buni. În momentul în care cineva ia un om de la mine, acel om deja are un certificat de calitate superior oricărui membru din rezerva de cadre a partidelor. Sunt oameni pe care nu îi cunosc şi care au fost selectaţi în diverse poziţii în statul român.

Mihai Tatulici: Au fost angajaţii dumneavoastră, domnul Vântu. Ziariştii au precizat la începutul emisiunii că nu sunt oamenii mogulului.
Sorin Ovidiu Vântu: Vă rog să mă iertaţi. În logica discuţiei de până acum aşa se pare. Eu tocmai am încercat să vă spun că sunt oameni pe care nu îi cunosc. Nici domnul Nicolae Văcăroiu nu este omul meu, nici domnul Georgescu nu este omul meu. Au lucrat în nişte structuri private, unde eu eram acţionar majoritar. Exact în aceeaşi situaţie se află şi domnul Voinescu, şi domnul Mihaiu, şi domnul Avramescu. A prezuma dumneavoastră că eu mi-am infiltrat oameni pe lângă domnul Traian Băsescu, spre a-i manipula deciziile minunate în ceea ce mă priveşte, probabil că vă daţi seama că este o mare greşeală.

Dar dumneavoastră domnilor credeţi măcar o clipă că oamenii de afaceri sprijină campaniile politice ale tuturor politicienilor din dragoste, din generozitate? Evident că sunt locuri unde oamenii de afaceri îşi plantează oameni pentru a le deservi interesele, dar pentru asta există organisme ale statului, există Poliţie, există parchet, există justiţie. Dacă statul este incapabil să îşi protejeze resursele este problema statului, nu este problema omului de afaceri. Omul de afaceri încearcă, este treaba statului să îl prindă şi să îl lege.

Cătălin Tolontan: Numai că mai sunteţi şi puternic, pe lângă ceea ce aţi spus dumneavoastră. Acesta e atributul fundamental. Acest raport e un raport ilegal între un stat slab şi nişte oameni de afaceri foarte puternici.
Sorin Ovidiu Vântu: Întăriţi-vă statul, domnilor!

Viorel Hrebenciuc: Şi dacă statul încearcă să se apere şi deschide dosar penal unui mogul, mogulul atacă prin tot ce are mass-media la dispoziţie. Cum se simte reprezentantul statului în această situaţie? (...)
SOV: Distinse domn Hrebenciuc, în momentul în care statul încearcă să îmi preseze tot felul de dosare pe criterii cunoscute doar de dumneavoastră şi cei asemenea dumneavoastră, evident că mă voi apăra cu toată fermitatea. În momentul în care într-adevăr sunt prins cu o încălcare a legii, îmi asum întotdeauna consecinţele.

Dumneavoastră prezumaţi că eu aş avea oameni în structurile statului. Nu am oameni în structurile statului. Pentru un practician în business ca mine este mai simplu să cumpăr un om dacă am nevoie şi dacă m-aş ocupa de aşa ceva, decât să îl numesc.

Câteva din replicile serii, cu ajutorul agenţiei de monitorizare Monitoring Media:

Cătălin Tolontan

“Dacă este între editorul-şef şi patron o relaţie şi trebuie să existe, care e şi contractuală, şi chimică şi aşa mai departe, cu atât mai puţin nu există nici un fel de relaţie între oamenii care lucrează alături de editorul-şef, respectiv redactorii, reporterii, editorialiştii şi patronul. Ei chiar nu sunt oameni în mână.”

„Poţi să vrei să fii jurnalist, poţi să ai vocaţia, poate să îţi placă această meserie, dar meseria se practică şi are nişte norme.”

„E un raport inegal între un stat slab şi nişte oameni de afaceri foarte puternici.”

Nu cred că există un ziar care să nu aibă pierderi anul acesta.

Grigore Cartianu

„Ziarul CC al PCR era ziarul care se referea la interesele PCR-ului, era ziar de partid. Şi au fost multe alte ziare de partid, de grup şi aşa mai departe. Un ziar în care patronul nu face ce vrea, un ziar în care patronul înţelege că ziarul este al publicului nu o să vedeţi comunicatele nici ale Rompetrol sau nu o să vedeţi poziţiile patronatului exprimate ca atare. (...) Important e ca vocile ziarului să fie voci independente şi care să nu stea drepţi în faţa unor ordine care nu au legătură cu presa.

„Antenele au obiceiul tradiţional de a prezenta propagandistic anumite lucruri şi din păcate au fost folosite în diverse campanii şi au fost parte în nişte trucuri politice. Nu spun trustul Voiculescu, pentru că din trust fac parte multe alte entităţi oneste. Spun doar că antenele sunt folosite ca bastâlcă uneori, ceea ce la ziarele la care am lucrat nu s-a întâmplat.”

Liviu Mihaiu

„Sigur că dacă mogulii sunt controversaţi, au devenit fără vrerea lor persoane publice, au în trecutul lor diferite schelete în dulap, desigur că se discută despre moralitatea acestui tip care deţine un trust de presă, e normal să fie aşa. Cum s-a discutat şi despre Dinu Patriciu, şi despre Sorin Ovidiu Vântu, şi despre Voiculescu.”

„Discuţiile astea există în toată ţările, dar numai că acolo nu există acest aspect tipic securistic în care să arunci împotriva jurnaliştilor tot felul de anateme, numai pentru că consideri că mogulii noştri sunt inferiori celor din străinătate.”

„Nu pentru că eram omul cuiva am ajuns eu acolo (Guvernatorul Deltei n.r.), ci pentru că am convins Guvernul Călin Popescu Tăriceanu că ceea ce făceam eu e benefic pentru Deltă.”

„Eu nu mai am de gând să tolerez nici un fel de calomnie la adresa mea pe acest subiect. Acest tip de calomnie pe care a lansat-o Antena 1, care există astăzi în Parlament datorită acestui tip de politică managerială a ştirilor, a lansat-o: Vântu a pus laba pe Deltă. Cum ar veni eu eram laba pe care Vântu o pusese pe Deltă. Mi se pare un jurnalist nu de mahala, mi se pare un jurnalist de cea mai joasă speţă pe care îl condamn public.”

„Eu nu i-am dat nici o benzinărie lui Sorin Ovidiu Vântu şi înţelegerea mea, pentru că am avut o înţelegere, a fost ca nici un fel de afacere a lui să se apropie de Delta Dunării. Nu ştiu dacă alţi ziarişti sunt în stare să aibă genul acesta de pretenţii de la oligarhii lor, dar eu am avut. Şi Cătălin Tolontan are genul acesta de cerinţe patronilor ziarelor la care a lucrat şi ştiu chestia asta”.

Traian Ungureanu

„Cred că discutăm de moguli, dar trebuie să discutăm de mogulii români, care nu sunt chiar orice fel de proprietari de presă. Problema e că există proprietari de presă peste tot, dar în momentul în care proprietarii de presă, ăştia din România, mogulii de care vorbim, au interese economice, jucători guvernamentali, vor să promoveze legi, au miniştri în buzunar, în momentul în care sunt imuni la lege. Atunci lucrurile se schimbă. Şi al doilea lucru e că degeaba ne mândrim noi că avem presă privată, când presa privată e aşa. Şi doi, nu avem presă publică. Mă refer în primul rând la televiziune.”

Dinu Patriciu

„În general această titulatură (mogul n. r.) mă jigneşte pentru că este o invenţie cum că un patron de presă în mod obligatoriu ar avea alte interese, dubioase prin definiţie, pe care să le promoveze atunci când face o afacere de presă. Şi nu se gândeşte doar la acea afacere de presă şi la binele ei. Trebuie să vă mărturisesc că nu mă interesează ce scrie într-un moment sau altul Grigore Cartianu, de exemplu. Uneori îl aprob, alteori nu, dar asta e problema mea şi a nimănui altcuiva.”

“Oamenii de valoare pot ocupa la un moment dat sau altul poziţii importante atât în mediul privat cât şi în mediul public, spre lauda lor. Este cât se poate de normal să se întâmple aşa.”

„Asta e maladia care a îmbolnăvit România, prezumţia de vinovăţie. Nu ştim altceva decât să ne ridicăm poalele în cap spunând despre toţi cei care ajung la o anumită notorietate publică că sunt vinovaţi, pentru că la un moment dat al vieţii lor au stat de vorbă cu cineva sau cu altcineva. Care e problema, domnule? Marea problemă pe care noi, românii, o avem astăzi, este că singuri ne construim o imagine proastă cu astfel de discuţii, pornite din prezumţia de vinovăţie, din teoria conspiraţiei.

„Cred că ar avea clasa politică de câştigat dacă manageri, dacă lideri în afaceri ar putea face parte din clasa politică astăzi în România. Pentru că problemele cele mai importante pe care le are societatea românească sunt legate de economie. Iar astăzi, din păcate, incompetenţa foarte multora dintre decidenţi vine din lipsa de experienţă în afaceri.”

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

  • Trecand peste aroganta cu care vorbeste SOV despre relatia dintre oameni de afaceri si stat, "intăriţi-vă statul, domnilor" este poate cea mai buna replica pe care am auzit-o de mult timp.
    Puterea oamenilor de afaceri este de multe ori folosita in scopuri indoielnice, insa important de inteles este motivul.
    Problema pe care a ridicat-o SOV este foarte simpla, Oamenii de afaceri se folosesc de puterea lor impotriva statului pentru ca POT.
    Statul roman este prea slab, din cauza etichetelor consacrate de coruptie. Orice padure are uscaturi, normal ... dar nu e toata padurea uscata.
    Etichetele de care vorbesc nu sunt doar din vina politicienilor ci si a massmedia.
    Goana dupa senzational si fabricarea stirilor din nimic a creat portita de scapare a ilegalistilor. Din cauza unor "jurnalisti" acum toti "afaceristii" se pot ascunde in spatele noilor oportunitati: dosare fabricate, discreditare comandata, etc, statul avand din start pozitia ingrata de a porni la lupta fara increderea poporului, cu eticheta generala de coruptie, influentabil, etc.
    Ce sa mai zic ... ne meritam soarta!
    Dragi jurnalisti, un sfat: nu mai cautati moralitate in afaceri - e o utopie, nu exista asa ceva, poate doar in filme.
    "Moralitatea" in afaceri suna cam asa:
    "Daca gasesti un fraier, este imoral sa nu-l arzi"
  • Apreciez promptitudinea informarii de catre “paginademedia”, respectivul post tv. nefiind demn de atita incredere incit sa-l am “presetat”. Cit despre “protagonisti”… Fiece neam are ceea ce merita. Astia ne sint “oamenii de-afaceri”, “ziaristii”, palavramentarii, statul... Din cind in cind (foarte des in ultima vreme) aceasta... realitate se afiseaza cu majuscule in peisajul nostru carpatin. Vintu a spus mai multe adevaruri acolo, dar na-ndoiesc ca intotdeauna el (ca privat) ii plateste “pe cei mai buni” (in bransa lor). Ce-ar cauta in ograda lui unii ca Buscu si ca Tatulici (“intepaturile” reciproce provoaca greata – sint de-aceeasi teapa)? Toate jocurile astea franceze de-a independenta in fata patronului (“mogul” e un termen blind pe linga adevarata lor forta in societatea locala – Tr. Ungureanu ii considera clar niste proprietari... speciali de presa) desconsidera si mai mult media contemporana, bintuita si de-un cumplit proces de manelizare. Vintu e cu mult mai pervers decit “rozaliul” Hrebengiuc si a punctat categoric in contextul discutiei cu “oamenii mogulilor”. De altfel, Tr. Ungureanu a pus cel mai clar punctul pe i: “degeaba ne mândrim noi că avem presă privată, când presa privată e aşa”. Toti „oamenii mogulilor” trebuia sa-si priveasca virful pantofilor... Astia sint, de fapt. Si, cel mai grav, e ca, intr-adevar, in Romania, nu exista presa publica. Ruina din Dorobanti nu se mai poate numi de mult TELEVIZIUNE...
  • nu m-am uitat la tv, asa ca ma bucur pt efortul acestei pagini media de a pune la dispozitie aceste informatii. F tare replica 'intariti-va statul, domnilor'! Din pacate..... avem statul pe care il meritam! toate guvernele au praduit, dar actualul guvern pare incapabil si sa faca un plan de praduiala pe timp de criza!
  • senzational!!!!!!
    daca te uiti la poza asta a lui vantu, parca seamana cu patriciu!
    uitati-va la ochi!
    or fi frati, precum Bivolaru devalizatorul BRD-ului cu Guru urinofilul.

    din intelepciunea vantului, sintetizand: "statul" ca si sstem poate fi atacat oricand cu succes de "un privat", pentru ca niciodata in aceasta lupta partea numita stat nu va fi la fel de motivata precum partea "privata". Statul, fiind un concept imaterial e reprezentat tot de niste "privati" care nu castiga mare lucru din lupta impotriva altor privati.
    Si, la acesti reprezentanti ai statului, primeaza tot problemele lor, ca privati.

    Teoria asta explica un lucru: cand vantu da interviuri la realiatea, vine el la televiziune, in casa scanteii, nu merge carul de reportaj la jilava.

Trimite un comentariu