Skip to main content

CAMPANIA PE TV: o linguriţă de informaţie şi trei de opinie

 

O linguriţă de informaţie şi trei de opinie. Acesta a fost meniul servit populaţiei în cele cinci săptămâni de campanie electorală, pe micile ecrane, observă Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei.

Publicitate

Active Watch:

“Un calcul sumar efectuat asupra programelor din intervalul orar de maximă audienţă 21:00 - 00:00 indică ponderea jurnalismului de informare faţă de cel de opinie: 30 de minute de informaţii şi alte 90 de minute de vorbe despre informaţii sau despre alte vorbe”.

Agenţia de Monitorizare a Presei trage încă o dată semnalul de alarmă cu privire la comportamentul televiziunilor în cele cinci săptămâni de campanie electorală.

Iată comportamentele editoriale dominante, identificate de ActiveWatch:

  • ignorarea campaniei asumată ca politică editoriala;
  • mediatizare crispată şi sub teroarea legii;
  • mediatizare agresiva faţă de clasa politică sau mediatizare agresivă faţă de un singur candidat, suport favorabil tuturor celorlalti.
  • Agenda publică a fost inlocuită cu agenda electorală a candidaţilor "cu şanse" şi cu zvonurile vehiculate cu multă vitalitate de staff-urile de campanie
  • Jurnaliştii au renunţat să mai colecteze informaţii şi s-au limitat la colectarea reacţiilor la cald.
  • Schimburile agresive de replici dintre participanţii la dezbaterile din prime-time au fost ascuţite şi, nu de puţine ori, alimentate chiar de către jurnalişti.
  • Jurnalişti şi instituţii media au încălcat deliberat normele legale care interzic publicarea sondajelor de opinie în ziua scrutinului.

Comunicatul Agenţiei pentru Monitorizarea Presei

Campania electorala la televizor - 5 saptamani in balon

ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei condamnă comportamentul iresponsabil al televiziunilor pe parcursul campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României.

Timp de cinci săptămâni, televiziunile au promovat comportamente editoriale discrepante:

1) ignorarea campaniei asumată ca politică editorială;

2) mediatizare crispată şi sub teroarea legii;

3)mediatizare agresivă faţă de clasa politică sau

4) mediatizare agresivă faţă de un singur candidat, suport favorabil tuturor celorlalţi.

Dezbateri şi perdele de fum electorale

Pe parcursul campaniilor electorale pentru cele două tururi de scrutin, televiziunile nu au asigurat un cadru autentic pentru dezbaterea şi confruntarea platformelor candidaţilor.

Agenda publică a fost inlocuită cu agenda electorală a candidaţilor "cu şanse" şi cu zvonurile vehiculate cu multă vitalitate de staff-urile de campanie.

Candidaţii, în rarele lor apariţii, au răspuns cu prioritate subiectelor stridente de interes cotidian, platformele electorale ocupând un loc periferic în dezbateri.

Analiza programelor electorale a fost înlocuită cu analize de discurs, de limbaj non-verbal sau caracterologice.

Jurnaliştii au renunţat să mai colecteze informaţii şi s-au limitat la colectarea reacţiilor la cald.

Schimburile agresive de replici dintre participanţii la dezbaterile din prime-time au fost ascuţite şi, nu de puţine ori, alimentate chiar de către jurnalişti.

Publicul a fost informat constant despre culisele campaniei electorale, în timp ce scena era fie lipsită de candidaţi, fie aglomerată cu figuri crispate de jurnalişti, politicieni şi analişti de casă.

Agenda dezbaterilor a fost acceptată cu prea mare uşurinţă de televiziuni în forma propusă de staff-urile candidaţilor iar temele dezătute în cadrul confruntărilor dintre candidaţi au excedat adesea atribuţiile constituţionale ale preşedintelui.

Jurnalişti şi instituţii media au încălcat deliberat normele legale care interzic publicarea sondajelor de opinie în ziua scrutinului. Difuzarea exit-poll-urilor intermediare a fost făcută cu predilecţie pe internet, dar şi în spaţiul tv. Raţiunea acestei decizii editoriale este greu de interpretat altfel decât ca o încercare de a influenţa votul. Dacă sondajele de opinie au un rol important de informare a electoratului în Campania electorală, în ziua scrutinului ele se transformă într-un instrument de manipulare.

Publicul, între jurnalismul de informare şi jurnalismul de opinie

Evoluţiile de pe scena publică au fost de cele mai multe ori filtrate de personalitatea şi percepţiile jurnaliştilor, fără a fi susţinute ori combătute cu documentări jurnalistice consistente.

Un calcul sumar efectuat asupra programelor din intervalul orar de maximă audienţă 21:00 - 00:00 indică ponderea jurnalismului de informare faţă de cel de opinie: 30 de minute de informaţii şi alte 90 de minute de vorbe despre informaţii sau despre alte vorbe.

Moderatorii şi jurnaliştii prezenţi în dezbaterile politice şi-au recunoscut, pe alocuri, titlul de formatori de opinie. Şi atât.

O breaslă în criză de identitate şi credibilitate. Presiunea patronului - agent politic activ

Jurnaliştii au fost, pe parcursul întregii campanii, subiect şi obiect al unui tablou conflictual camuflat sub principiul libertăţii şi diversităţii opiniilor. Au fost atacaţi de politicieni şi au ripostat virulent. Şi-au atacat colegii de breaslă. Şi-au făcut publice alianţele şi strategiile de luptă mediatică.

Atmosfera a fost încărcată cu elemente demne de orice producţie epică: trusturi pro şi trusturi contra, jurnalişti justiţiari, jurnalişti aserviţi politic sau "moguli" care joacă pe degete jurnalişti şi politicieni.

În aceeaşi perioadă au fost identificate o serie de suprapuneri de agendă între jurnalişti şi patronii posturilor de televiziune. Jurnaliştii şi moderatorii au comunicat într-o notă transparentă opiniile şi crezurile patronilor lor. Uneori patronii au intrat în emisiuni în direct pentru a-şi comunica crezurile politice.

Aşadar, patronii nu deţin doar acţiuni, ci şi desfăşurătoare de emisiune. Iar situaţia jurnalistului a fost şi mai complicată atunci când patronuii au fost agenţi politici activi, poziţionându-se explicit în defavoarea unuia dintre candidaţi şi au comunicat informaţii cu impact puternic în Campania electorală.

ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, în acord cu misiunea de promovare şi protejare a comunicării libere în interes public, îşi reafirmă sprijinul pentru jurnaliştii supuşi presiunilor politice şi editoriale. Cu speranţa că aceştia vor supravieţui propriilor compromisuri de ordin etic şi profesional.

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

  • pe mine nu ma surprinde. apetente romanilor pentru barfa si incapacitatea intre a face diferenta intre opinie avizata si aberatie ii fac bogati pe cititori de promter gen Razvan Dumitrescu, Mihai gadea sau deja vaccinatul Mircea bADEA

Trimite un comentariu