Skip to main content

Audiovizualul între realitate și ficțiune. Ce spun oamenii din televiziuni la dezbaterea CNA

 

CNA

Publicitate

Consiliul Național al Audiovizualului a dezbătut astăzi cu vedete și reprezentanți ai posturilor de televiziune situația audiovizualului românesc. „Audiovizualul între ficțiune și realitate” a fost numele dezbaterii. Printre cei invitați, s-au numărat Claudiu Săftoiu, președintele TVR, Radu Moraru, Adrian Ursu și Oana Stancu de la Antena 3, Mihai Tatulici, project manager la Money TV, Andreea Crețulescu și Florian Bichir de la Realitatea TV.

Paginademedia.ro vă prezintă în continuare câteva dintre declarațiile vorbitorilor din cadrul dezbaterii.

Sanda Nicola, Digi 24 

  • Pare a fi o ședință de terapie psihologică de grup. Părerea mea e că ne plângem foarte mult și cred că ar trebui să avem responsabilitatea să ne asumăm acest lucru.
  • Cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru niște lucruri.
  • Cred că lucrurile au început să o ia razna în momentul când știrile au început să concureze cu reality show-ul. La știri au început să apară aceste modalități de a dramatiza.
  • Problema pleacă de la ce îți propui să faci cu un program de știri. Dacă urmărim să facem, cu știrile, audiențe ca la Românii au talent sau Suleyman, suntem total razna. Nu te uiți la știri ca să te distrezi ci ca să-ți gestionezi mai bine viața.
  • Discernământ, discernământ, discernământ. Dacă în momentul când facem un program nu ne gândim că trebuie să fie și pentru părinții noștri, atunci îl facem degeaba.

Radu Moraru, Nașul TV: 

  • Televiziunile au confiscat mințile oamenilor și au devenit o lume paralelă. Interesul televiziunilor a devenit interesul mogulilor.
  • Cred că trebuie să sprijinim CNA să aplice legea. Dacă CNA nu are forță, legea nu este respectată.
  •  N-am văzut o dezbatere despre gafa erorii de câteva sute de milioane de euro.
  • Condițiile economice, proasta salarizare, datul afară a mii de jurnaliști a făcut ca moderatorul care are rate la bănci să se alinieze fără niciun ordin.
  •   Dialogul politic e în tandem și seamănă cu emisiunile de tip pornografic pe care le promovează anumite televiziuni. Constatăm că se degradează societatea și mulți oameni ajung să se uite doar la televiziuni de nișă, iar acest lucru se vede și la alegeri, unde decid doar 3-4 milioane.

Liviu Mihaiu, Radio Guerrilla: 

  • Cred că ar fi fost bine ca la această dezbatere să vină și patronii televiziunilor, sau doar patronii.
  • Eu, unul, nu mă simt vinovat pentru ce am făcut în 23 de ani de presă. Televiziunile reprezintă una dintre principalele cauze ale degradării societății noastre. Există studii pe care cred că CNA le are. Sunt studii foarte științifice, lucruri demonstrate de zeci de ani că televiziunea este hipnotică și manipulatoare prin însăși esența ei. Atacă niște centri care te paralizează în fața televizorului.
  • Noi avem discernământ, dar copiii nu au și știm că acele avertizări de vârstă nu se respectă. Nu se respectă Constituția sau Biblia, de ce s-ar respecta ce se vede pe ecran?
  • Eu am militat mereu pentru un CNA mai puternic.
  • Asta cu „așa vrea publicul” vă rog să nu o mai spuneți niciodată pentru că este cea mai mare minciună. Publicul înainte de 89 scria și vorbea mult mai frumos ca acum.
  • Dacă-i dai omului junk, junk mănâncă și junk devine.
  • Responsabilitatea se formează cu amenzi. Așa cum aruncatul țigărilor pe jos se amendează, așa și aruncatul cu rahat în capul copiilor.
  • Demența este alergatul după primul loc. Cu ce te mândrești când spui am avut cea mai mare audieță aseară?

Oana Stancu, Antena 3:

  • Nu sunt un consumator de reality-show. Înțeleg toate semnele de întrebare și mai ales avertismentele acestor producții.
  • Cred că interesul public trebuie să fie apărat de ziarist și trebuie să aibă o linie clară.

Mihai Tatulici, Money TV:

  • Am fost și la cealaltă dezbatere CNA și am venit și la asta pentru că am ceva mai mult timp liber. Nu am un motiv profesional serios. Și care este scopul acestor întâlniri. Cred că este ca să ne spuneți „să nu ziceți că nu v-am spus”.
  • Modificarea legii audiovizualului este un demers care are un scop politic. Ce am vorbit până acum, există în legea audiovizualului, problema este aplicarea ei.
  • Ce facem noi aici este discuția simandicoasă a unui sfert de măsură.
  • Dacă dezbaterea asta ar avea o câtime de descreierare, atunci ne-am apuca să aplicăm actuala lege a audiovizualului.
  • Televiziunile de news fac regula aici.
  • „Meritul” nostru este că 23 de ani am dat publicului românesc rumeguș. Promovăm medicoritatea, kitsch-ul și prostia.

Florian Bichir, Realitatea TV

  • Presa face un singur lucru, informează. Este un produs care se supune regulilor CNA.
  • Haideți să fim onești. Există drepturile omului. Nu putem să educăm publicul după cum dorim noi, nu putem să obligăm publicul să-și ducă copiii la școală. Există dreptul fundamental al prostului să rămână prost. Dacă el se simte bine uitându-se la OTV, el este fericit la modul la care e. Nu putem să-i civilizăm cu forța.

Andreea Crețulescu, Realitatea TV: 

  • Dacă ne referim la lege, la reguli, la criterii corecte, este bine să măsurăm această meserie și acest domeniu al audiovizualului din perspectiva legislației. Nu știu dacă se simte nevoia unei înăspriri. Cred că fiecare reprezentant de aici al unui trust și-a prezentat în mod corect și deschis către CNA dar și către public ce vrea să facă.
  • Dacă vorbim despre televiziunile de știri, interesul public este de a fi informat, informat corect.
  • A doua componentă extrem de important pe acest traseu al feedback-ului dintre audiovizual și telespectatori cred că ține și de maniera prin care sunt măsurate audiențele. Cred că cea mai mare probleme în momentul de față este lipsa de transparență în zona în care sunt măsurate audiențele. Anumite date care îți parvin sunt în neconordanță cu ce au stabilit alte măsurători, cred că ar trebui să nască întrebări.

Liviu Mihaiu – Care e publicul care a decis ca această știre, cu manifestația de la Bârlad să nu intre pe post? Nu publicul e cel care a decis ci bsuiness-ul.

Corina Drăgotescu, România TV 

  • Eu una nu sunt capabilă să-mi dau seama singură care este interesul publicului meu. Eu pot să mă bazez pe studii. Eu mă bazez pe un studiu al Synovate care spune că noi, românii, facem parte dintr-o cultură latină, românii sunt oameni care vor să reușească, să aibă bani mai multți decât ceilalți. Românii au o cultură optimistă și principiul lor de viață este să te distrezi, să iei viața mai ușor ca să poți trece peste problemele economice.
  • În ceea ce ne privește (România TV - n.r), am mers spre publicul tânăr, cu educație, care arată că publicul 18 plus ABC este interes de subiecte serioase ambalate într un mod care să fie facil.
  • Educația nu o facem noi la televizor.

Liviu Mihaiu - Televiziunea nu are o misiune culturală. Știm asta, dar asta nu înseamnă că trebuie să te bagi cu camera de luat vederi în sicriu sau în chiloți. Nu este posibil orice. Vorba lui Dostoevsky, „Acolo unde nu există Dumnezeu este posibil orice”. Așa și acolo unde nu există CNA este posibil orice.

Adrian Ursu, Antena 3

  • E bine că suntem împreună, dar pare că suntem la priveghi aici. A murit mortul și pare că suntem bocitoare.
  • Cred că e bine ce se întâmplă cu televiziunea. Nu cred că trebuie să ajungem la concluzia că trebuie să ne sinucidem în grup pentru că e foarte rău. Mă doare foarte tare că au murit ziarele, că au murit produsele jurnalistice de calitate.
  • Mă doare că se face o confuzie gravă între presă și entertainment. Suntem judecați adesea, suntem asimilați celorlalți făcători de show-uri de televiziune ale celor care au alt scop.
  • Eu, personal, nu înțeleg de ce trebuie să semnăm această declarație care ni se pune în mapă. Este o declarație despre nimic.
  • Avem lege, de ce să suprareglementăm?
  • OTV a fost scos de pe ecranele din România pentru că nu s-au plătit niște amenzi, nu pentru felul în care a făcut presă.

Claudiu Saftoiu, TVR:

  • În televiziunea publică lucrurile au început să se urnească. Restructurarea a luat sfârșit la modul formal, urmează implementarea unor noi fluxuri de producție și financiare
  • Am trecut din iulie până acum prin câteva campanii electorale în urma cărora, în rândul organismelor internationale, s-a constatat ca televiziunea publica a avut un comportament civilizat, nepărtinitor
  • Nu cred ca exista presa proasta sau buna, ci doar jurnalisti buni si non-jurnalisti
  • Regulile meseriei sunt respectate la televiziunea publica.
  • Ce le mai oferim noi astazi telespectatorilor? In ceea ce ma priveste, cred ca azi varsta presei romanesti are cei 23 de ani de dupa revolutie. O presa tranzitorie catre una mai buna, iubita de telespectatori.
  • Presa ramane un reper pentru telespectatori. Nu inseamna ca avem o relatie univoca, ci una bilaterala
  • M-am intrebat intotdeauna de ce audientele foarte mari ale unor emisiuni se bazeaza pe un tip de relationare lipsita de responsabilitatea rezultatului final. Cine e de vina, cel care pune sare si piper sau cel care seara, obosit, asista la aceasta transfuzie de non-presa.

Rasvan Popescu, CNA –

  • Rostul acestei întâlniri ar trebui să fie o acțiune comună. Cuvântul cheie ar trebui să fie „împreună” și de aici și declarația care v-a fost propusă. S-a vorbit de presiunea banilor, este o paiță care are sub 200 de milioane de euro, asta creează o presiune pe posturi, o luptă acerbă pentru audiență.
  • Nu suntem la priveghi aici. Mi se pare că media românească este cât se poate de vie, de diverse și discuția de astăzi poate să probeze acest lucru.
  • CNA încearcă și în materie de reglementare să țină pasul cu evoluția media. Tocmai s-au pus pe masă niște proiecte de modificare a codului audiovizual.
  • Poate că și aici împreună vom găsi soluție de reglementare care să aducă veniuri suplimentare în televiziune.
  • Titlul nu respectă conținutul materialului, breaking news-ul nu e braking news. Acestea sunt lucruri care trebuie reglementate din interiorul breslei.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu