Skip to main content

SECȚIUNE SPECIALĂ. Cum recunoaștem și cum prevenim apariția gastritei?

 

sectiune medlife pdm6 fara buton

Publicitate

MedLife Gastrita

RUBRICĂ SPONSORIZATĂ. Alimentația nepotrivită, mesele rapide, stilul de viață dezorganizat, stresul sunt doar câteva dintre caracteristicile vieţii moderne.

De cele mai multe ori, aceşti factori ajung să-şi pună amprenta asupra sănătăţii noastre, gastrita fiind una dintre cele mai frecvente consecinţe.

Cum putem recunoaște această afecțiune, cum o diagnosticăm și cum putem preveni apariția sau agravarea ei aflați de la dr. Carmen Ruxandra Posoiu, medic specialist în gastroenterologie la Centrul de Excelenţă în Gastroenterologie – Hyperclinica MedLife Favorit.

Gastrita este o afecțiune caracterizată prin inflamația mucoasei gastrice, având cauze multiple (bacteriană, medicamentoasă, etanolică, cauzată de stres etc.). Afecțiunea poate apărea brusc (gastrita acută) sau se poate dezvolta în timp (gastrita cronică).

În anumite cazuri, poate să ducă la ulcer și să determine un risc crescut pentru cancerul de stomac. Însă pentru majoritatea persoanelor, gastrita nu reprezintă o problemă severă de sănătate și răspunde rapid la tratamentul corespunzător și la schimbarea dietei.

Simptomele gastritei sunt: durere, uneori cu caracter de arsură, „în capul pieptului”, influențată de alimentație (se poate agrava sau se poate calma după mese), greață, vărsături, senzație de „plin” sau de balonare în abdomenul superior.

De cele mai multe ori, la pacienții mai tineri (sub 45 de ani) și fără simptome sau semne de alarmă, medicul va putea pune diagnosticul prezumtiv de gastrită pe baza anamnezei și a examenului fizic.

În funcție de tipul și de durata simptomelor, pot fi necesare investigații precum: testarea prezenței bacteriei Helicobacter Pylori prin diferite metode: test serologic, fecal, respirator, biopsie, endoscopie digestivă superioară, tranzit baritat.

Tratamentul gastritei se stabileşte în funcţie de factorul declanşator al acesteia. Gastrita acută cauzată de medicamentele antiinflamatoare sau de alcool se ameliorează în primul rând prin întreruperea administrării acestora. Gastrita cronică cauzată de bacteria Helicobacter Pylori se tratează cu antibiotice.

În majoritatea cauzelor, sunt necesare medicamente care inhibă producerea de acid la nivelul stomacului (antisecretorii gastrici), care ameliorează simptomele și permit vindecarea mucoasei gastrice.

Netratată, gastrita poate avea complicații precum ulcerul sau sângerarea mucoasei stomacului. Rareori, anumite forme de gastrită cronică pot crește riscul de cancer de stomac, în special dacă apar modificări, aşa cum se întâmplă în cazul gastritei atrofice (are loc atrofierea, subțierea mucoasei gastrice, care poate duce în timp la modificarea celulelor gastrice).

Pentru a preveni apariția sau agravarea gastritei trebuie să evitaţi:

• Consumul de alcool
• Fumatul
• Prăjelile, rântașurile
• Fasolea uscată, varza, maioneza, salata de vinete
• Carnea de oaie, porc, rață, gâscă
• Șunca, caltaboșul, piftia, chifteluțele marinate, sarmalele, cârnații condimentați, mititeii
• Condimentele (ardei iute, sare de lămâie, muștar, ceapă crudă, usturoi, piper, ketchup), murături, lămâi, oțet etc.
• Dulciurile concentrate (dulceață, gem, prăjituri, marmeladă, miere, rahat, ciocolată)
• Legumele și fructele crude (nefierte) – se pot mânca sub formă de soteuri și compoturi
• Cafeaua, băuturile care conțin cofeină, pizza, mâncărurile de tip fast food, apa minerală carbogazoasă
• Grăsimea animală (unt, smântână, slănină, untură), afumăturile
• Mâncărurile fierbinți sau foarte reci
• Mesele prea rare și bogate (se recomandă 4-5 mese pe zi mai reduse cantitativ).

Medlife Legume

Se pot consuma, în funcție de gradul de toleranță:

• Supe și ciorbe de legume, cu sau fără borș
• Cartofi natur sau piure
• Lapte, lactate, brânzeturi slabe
• Carne fiartă sau friptă (nu prăjită)
• Soteuri de legume
• Plăcinte fără grăsime
• Tocănițe fără prăjeală
• Compoturi nu foarte dulci
• Apă plată
• Pâine veche de o zi (nu foarte proaspătă)
• Condimente precum mărar, pătrunjel, leuștean
• Mâncarea poate fi sărată normal (dacă pacientul nu suferă de o altă afecțiune în care regimul este fără sare).

Nu se vor administra medicamente iritante pentru mucoasa gastrică din clasa antiinflamatoarelor non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, ketonal etc.) și nici aspirină.

De asemenea, un factor deosebit de important de luat în calcul este stresul zilnic. Stresul, anxietatea, lipsa de odihnă agravează simptomele gastritei și trebuie găsite modalități pentru a le evita, pe cât posibil.

 

Dr. Carmen Ruxandra Posoiu, medic
specialist în gastroenterologie
la Centrul de Excelenţă în
Gastroenterologie – Hyperclinica
MedLife Favorit.

sectiune medlife pdm6

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Trimite un comentariu