Skip to main content

Silviu Ispas, preşedinte BRAT: Situaţia presei scrise este critică

 
Silviu Ispas, preşedinte BRAT: Situaţia presei scrise este critică

"Situaţia presei scrise este critică, problemele sunt multe şi foarte serioase. E nevoie de multă implicare pentru rezolvarea lor. Un pesimist ar spune că mai rău decât acum nu se poate, un optimist ar spune 'ba se poate'", a spus Silviu Ispas, preşedintele Biroului de Audit Transmedia, într-o conferinţă intitulată "Presa locală - dezvoltare prin transparenţă", care s-a ţinut astăzi în Bucureşti. 

Publicitate

Alin Alecu, managing director ARBOmedia, a vorbit despre presa locală într-o notă mai optimistă, subliniind importanţa şi credibilitatea ziarelor din ţară.

„Chiar si astazi dupa criza care a decimat redactiile locale, in continuare presa locala este foarte credibila, este foarte aproape de cititorii săi", a spus Alecu.

Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a abordat subiectul vulnerabilităţilor presei locale. Printre acestea, ea a amintit lipsa banilor şi depopularea redacţiilor. 

„Cand i-am întrebat pe interlocutori (într-un studiu realizat în perioada oct. 2014 - aprilie 2015) care este principala lor problemă, primul lucru pe care l-au spus a fost lipsa de bani. Această vulnerabilitate economică a dus la elaborarea unor strategii de supravieţuire care au implicat capturarea agendei editoriale. Când depinzi de banii instituţiilor publice vocea ta se inmoaie. Depinzi de publicitate, acorzi un privilegiu clientului tău.

O alta problema a fost depopularea redactiilor. Existau redactii care funcționau cu 300 de oameni si acum mai sunt doar cinci. Înlocuiești 300 de oameni care treceau printr-un training, îi inlocuiești cu studenti, care lucrează pe 20 de bani știrea. Aceasta deprofesionalizare duce la pierderea credibilitatii.", a spus Ioana Avădani.

La dezbaterea organizată de BRAT au participat Silviu Ispas, preşedinte BRAT, Alin Alecu, managing director ARBOmedia, Bogdan-Paul Dobrin, director Agenţia Naţională pentru Achiziţiile Publice, Mihai Aniţa, partener PricewaterhouseCoopers, Gabriela Lupşa, senior press&radio buyer Zenith România, Ioana Avădani, director executiv CJI, Cristina Guseth, director Freedom House Romania, Arina Ureche, director general BRAT. 

Paginademedia.ro prezintă, în continuare, fragmente din discuţiile purtate în cadrul dezbaterii organizate de BRAT. 

Alin Alecu, managing director ARBOmedia:

Noi ne ocupam in special cu presa locala indiferent că vorbim de ziare, radiouri sau tv.  Imi aduc aminte cu tristete de anii 2007 si 2008 la Ziarul de Iasi exista un departament de investigatii care avea 5-6 oamenii. Multe dintre dosarele pe care le vedem acum au fost demarate de presa locala. Chiar si astazi dupa criza care a decimat redactiile locale, in continuare presa locala este foarte credibila, este foarte aproape de cititorii săi. Sunt site-uri care produc stiri pe banda rulanta, cu 2 lei. Asta nu o sa vedeti niciodata la presa locala, care se intalneste cu locuitorii de acolo.

Exista multe ziare locale care se aproapie de tirajul ziarelor nationale. Sunt foarte multe ziare locale care nu isi fac studii de audiente, auditul tirajului. Unele dintre motive sunt legate de faptul ca cifrele care se vehiculează nu sunt reale. Clientii de publicitate neavand o baza certificata a tirajului si audienţei pun presiune pe preţuri. Trebuie sa intelegem cu totii ca agentiile de publicitate sunt obisnuite sa opereze cu cifre auditate.

Pentru publisherii locali pentru a intra pe piata de publiciutate este foarte important sa vina cu cifre auditate. BRAT-ul este un exemplu de deschidere fata de presa locala.

Primele obstacole pe care le-am intalnit cand am inceput sa lucram cu media locală au fost lipsa datelor de audienţă pentru radiouri şi televiziuni. ARMA este o organizatie complet inchisa pentru televiziunile locale, acelasi lucru se intampla la ARA pentru radiourilor locale. BRAT este singura asociatie care este deschisa pentru presa locala. Au fost discutii in care publisherii au cerut sa diminuam esantionul si n-am mai fi putut avea cifre pentru presa locală.

Mi se pare absolut revoltător sa se mearga la licitatii cu declaratii pe propria raspundere privind tirajul. Atunci cand vorbim de profesionalizarea pieţii de publicitate trebuie să avem în vedere profesionalizarea celelaltei părţi, a presei. Un alt aspect important este cel de asociere. In alte părţi nu s-a reusit măsurarea. O astfel de structura asociativă poate ajuta în multe feluri. Arbomedia a sprijinit infiintarea a unei asociatii pentru radiourile locale. Au existat statii radio care au dat faliment din cauza preturilor foarte mari pentru drepturile de autor. E foarte important ca ne-am strans si putem să luptam pentru niste scopuri comune.

Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent

Presa locala are puterea de a trece prin multe obstacole multi zeci de ani de acum incolo. Am discutat cu peste 100 de oameni, de la reporterul de teren pana la patronul de presa, şi am realizat o analiză pe perioada octombrie 2014 şi până în aprilie 2015. Am identificat o serie de vulnerabilităţi.

O sa pornim de la vulnerabilitatea economica. Cand i-am intrebat pe interlocutori care este principala problema primul lucru pe care l-au spus a fost lipsa de bani. Aceasta vulnerabilitate economica a dus la elaborarea unor strategii de supravietuire care au implicat capturarea agendei editoriale. Cand depinzi de banii instituatiilor publice vocea ta se inmoaie. Depinzi de publicitate, acorzi un privilegiu clientului tău.

O alta problema a fost depopularea redactiilor. Existau redactii care functionau cu 300 de oameni si care acum mai sunt doar cinci. Inlocuiesti 300 de oameni care treceau printr-un training, ii inlocuiesti cu studenti, care lucrează pe 20 de bani stirea. Aceasta deprofesionalizare duce la pierderea credibuilitatii.

Cuvantul care s-a regasit in discutiile noastre a fost frica, le e frica sa vorbească, să critice, sa faca altceva decat au facut pana acum. 

Avem acum bugete de publicitate la jumatatea a aceea ce am avut in 2008. Există strategii de supravieţuire. Criza economica este primul vinovat de decapitalizare.

Cele mai grav lovite au fost publicatiile cele mai puternice, cele care depindeau in majoirtate de publicitate. Au avut de suferit cele care au jucat dupa reguli, au platit taxele, in felul acesta constatam ca au supravietuit si infloresc ceea ce noi nu . Radiourile locale sunt in aceeasi situatie. Majoritatea posturilor locale sunt afiliate la retelele nationale, ceea ce s-a pierdut a fost continutul local. Am intalnit cazuri in care programul local era redifuzarea de zece ori a unui calup de publicitate de trei minute.

Ne mai povesteau interlocutorii ca din 2009 au inceput sa scada bugetele care veneau de la zona politică. Mass-media nu mai este considerata un canal pentru atragerea de voturi, cel putin la nivel local.

Distribuţia. Primele trei companii de difuzare au intrat în insolvenţă, nu numai că nu ai retelele de difuzare dar nu iti mai recuperezi nici banii, banii din viitor şi banii din trecut. Conflictele cu autorităţile locale, preferi sa nu scrii despre autoritatile locale, pentru ca daca ar fi sa scrii ai scrie de rau.

Si televiziunile locale au probleme. Una dintre problemele clare ne-a fost expusă se refera la relatia defectuasa cu cablistii.

Aparitia si raspandirea internetului au schimbat regulile jocului. Generatia tanara a crescut in spiritul informatiei gratuite, oamenii nu dau bani pe stiri, pot sa-si ia informaţiile din 100 de surse. Piata de publicitate online este singura care creste, dar nu in beneficiul site-urilor romanesti, in beneficiul Facebook şi Google. Nu este neaparat in castigul nostru. Publicitatea online este foarte ieftină. Lipseste solidaritatea.  Trebuie sa ne adunam pentru ca altfel nu contam. Solidarizarea de dragul solidarizării este foarte păguboasă.

Un alt lucru remarcat cei cu care am vorbit este fluxul de personalre ca in presa este foarte mare, oamenii vin si pleaca. Actiunile impotriva jurnalistilor sunt mai puţine, sunt mai degraba date in judecata publicaţiile mici.

Ce nu ne-au spus interlocutorii cu care am vorbit, este vorba de peste 100 de persoane. Nu s-a vorbit despre libertatea de exprimare. Este complicat sa pierzi din vedere principiul care iti tine business-ul in actiune. Am identificat doua ratiuni, prima este ca oamenii au de la sine libertatea de exprimare. 

Solutiile mentionate de respondenti

  • Transparenta propietatii de media
  • Cresterea competentelor cititorilor de media.
  • Consolidarea comunitatii jurnalistice
  • Colonizarea canalelor de comunicare. Trebuie sa ne ducem acolo unde sunt oamenii
  • Acordarea de facilitati eonomice industriei de medie
  • Sindicalizarea serviciilor si achizitiei pentru negocierea unor preturi mai bune.
  • Pregatirea jurnalistilor pentru multi-tascking si multipla specializare.

Presa locala poate sa castige, pentru ca este singurul furnizor major de informatie locala. Presa locala are autonomie in relatia cu cititorul, nu depinde de cablist. Solutiiile care functionează sunt cele legate de relatia cu cititorii. 

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu