Skip to main content

Ura în presă. Matinalii de la ZU, Radu Banciu și Rareș Bogdan, exemple de "Așa NU". Cu ce cazuri?

 
Ura în presă. Matinalii de la ZU, Radu Banciu și Rareș Bogdan, exemple de "Așa NU". Cu ce cazuri?
Daniel Buzdugan

RAPORT. Mihai Morar și Daniel Buzdugan (matinalii de la ZU), Radu Banciu și Rareș Bogdan sunt menționați la categoria "Așa NU!" în raportul anual ActiveWatch cu privire la discursul instigator la ură.

Publicitate

Din ce cauză?

Matinalii de la Radio Zu, Morar şi Buzdugan, aleşi drept exemplu de "aşa nu" după declaraţiile rasiste făcute împotriva reprezentativei de fotbal a statului Congo, după amicalul cu România, o serie de afirmații cu trimiteri la "maimuțe".

Radu Banciu a făcut o serie de afirmaţii discriminatorii pentru comunitatea maghiară în timpul a patru ediții ale emisiunii sale difuzată la B1TV, după ce un Beke Istvan a fost arestat de autorităţile române, suspectat şi condamnat ulterior la 11 luni de închisoare pentru că a avea de gând să detoneze un dispozitiv explozibil improvizat în timpul paradei de 1 Decembrie.

Rareș Bogdan a fost dat ca exemplu negativ pentru ...pasivitate: i-a lăsat pe invitați să se desfășoare, fără să intervină.

Detalii, în continuare:

Organizaţia ActiveWatch a publicat azi Raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România, care a monitorizat declaraţiile de ură din spaţiul public românesc, inclusiv mass-media, din perioada noiembrie 2015 - octombrie 2016.

Maghiarii au fost minoritatea cea mai prezentă în declaraţiile instigatoare la ură făcute în mass-media românească anul trecut, urmaţi de comunitatea LGBT şi de persoanele de culoare, se arată în raport. Minoritatea maghiară a fost "ochită" de declaraţii de ură îndeosebi după cazul extremistului maghiar acuzat că ar fi vrut să detoneze un dispozitiv artizanal la parada de 1 Decembrie. 

Site-urile Gsp.ro, Paginademedia.ro, Tolo.ro şi Blogsport.ro au fost considerate "modele de bună practică" în raport, pentru proiectul de moderare al comentariilor implementat împreună cu fundaţia Median Research Center. Detalii, pe Paginademedia.ro

Cătălin Tolontan, prezent astăzi la evenimentul de lansare al raportului, a spus că "sistemul de moderare restaurează încrederea oamenilor care intră să comenteze în propriile comentarii, în comentariile altora şi inclusiv în ceea ce se scrie în articol", însă "mie mi se pare însă că facem foarte puţin."

Cătălin Tolontan:

Împreună, separat, facem încă foarte puţin. Sigur, mai multe redacţii moderează în acest moment în România, dar e puţin, pentru că, din măsurătoril noastre, valul de hate-speech nu scade ci creşte. De aceea, acest raport este mai necesar astăzi decât a fost anul trecut şi sigur, din păcate, va fi necesar în 2018 decât a fost anul acesta.

Presa românească este evidenţiată în raport din trei unghiuri:

  • Modul în care s-a manifestat discursul instigator la ură în mass-media
  • Autoreglementările din redacţiile celor mai citite zece site-uri de ştiri din România
  • Sancţiunile aplicate de instituţiile abilitate să amendeze derapajele de ură din spaţiul public românesc: Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi Consiliul Naţional pentru Compaterea Discriminării (CNCD).  

Manifestări ale discursului instigator la ură în spațiul audiovizual, încadrat la spaţiu public

Acest capitol al raportului este dedicat trecerii în revistă a principalelor manifestări de hate speech din spațiul public, inclusiv în audiovizual.

  • Comunitatea maghiară, comparată de presa locală cu teroriștii islamici

În luna decembrie 2015, ziarul online Napoca News publica un articol cu titlul „Politicienii şi autoritățile române au transformat Târgu Secuiesc într-un Molenbeek al teroriștilor secui”.

Articolul, pornit de la cazul Beke István, arestat de autorităţile române, suspectat şi condamnat ulterior la 11 luni de închisoare pentru că a avea de gând să detoneze un dispozitiv explozibil improvizat în timpul paradei de 1 Decembrie.

Plecând de la acest caz, materialul susținea că Târgu Secuiesc este o zonă asupra căreia autoritățile statului au pierdut controlul, iar membrii comunității maghiare din localitate erau reduși cu toții la statutul de teroriști sau extremiști: „Schizofrenia și demența radicală din Târgu Secuiesc este întâlnită poate doar la Statul Islamic, în Siria și Irak”, se arăta în articol.

Publicația a fost sancționată de CNCD cu 3000 de lei, una dintre cele mai mari amenzi primite de jurnaliști pe perioada de referință a raportului.

  • Radu Banciu, instigare la ură împotriva maghiarilor

În contextul cazului Beke István, Radu Banciu a făcut o serie de afirmații discriminatorii pentru comunitatea maghiară în timpul a patru ediții ale emisiunii sale difuzată la B1TV.

Printre altele, realizatorul a afirmat despre toți maghiarii că sunt extremiști și că urăsc latinii, iar presupusa tentativă de atac terorist ar fi fost inspirată de atacurile teroriste comise de musulmani în Franța.

În urma acestui caz, emisiunea a fost sancționată de CNA cu 50.000 de lei. Detalii, pe Paginademedia.ro

Radu Banciu: 

„Maghiarul este extremist în totalitatea lui, nu poate să spună vreun maghiar că n-are în sânge chestia asta. Dacă i se activează gena, este extremist. Maghiarul este extremist.”; „[...] îi detestă pe francezi, evident, fiind o naţiune latină, ungurii detestă tot ce-i latin. Urându-ne pe noi, urăsc toate ţările latine. [...]

Deci, orice ungur detestă un francez. Asta este evident. Când au auzit că ăia... Le-au sărit ăia în aer sala de concerte şi că i-au omorât, au zis... Nu, nu neapărat că au aplaudat, dar nici nu le-a părut rău, să ştiţi. Ei, ca naţie, nu condamnă aşa ceva.

Şi, uite, unul dintre ei a zis, <<bă, da’ eu de ce n-aş putea face?! Nu la francezi, că-i departe, că nu ştiu ce, dă-i dracu. Hai, să-i omor pe români! Hai, să vedem de 1 Decembrie cu...>> Şi imediat au încercat şi ei să facă”.

  • Rasism împotriva persoanelor de culoare la Radio Zu

În raport apare şi cazul declaraţiilor făcute de Mihai Morar şi Daniel Buzdugan la Radio Zu, despre reprezentativa de fotbal a statului Congo, a doua zi după meciul jucat împotriva României. 

Declaraţiile celor doi, considerate a fi "profund rasiste" în raport:

„Galeria lui Congo se cheamă Coadă de maimuță. La intrările în stadionul unde s-a ținut meciul cică era o coadă de maimuțe, n-ai văzut așa ceva.”

„Mâna la piept toată lumea, pentru imnul statului Congo. Hai, toate maimuțele laba la blană!”

Postul de radio a fost amendat de CNA, după patru luni de la incident, cu 20.000 de lei. Detalii, pe Paginademedia.ro. Cei doi realizatori au fost sancționați la rândul lor de CNCD cu câte 5.000 de lei. Detalii, aici

  • Intoleranță față de comunitatea LGBTIQ la Realitatea TV

Jocuri de Putere din 2 iunie 2016

Tema emisiunii moderate de Rares Bogdan a fost cea a semnăturilor strânse de Coaliția pentru familie în vederea organizării unui referendum de modificare a definiției familiei în Constituția României.

Participanții din emisiune au fost Remus Cernea și, prin telefon, Iustina Ionescu, reprezentând asociația Accept, precum și Virgiliu Gheorghe și Florian Bichir.

În timpul emisiunii, Virgiliu Gheorghe a făcut o serie de declarații despre persoanele LGBTIQ, pe care le-a prezentat ca fiind promiscue și incompatibile cu noțiunea de familie. Copiii crescuți în astfel de familii au fost prezentați ca devenind, în majoritatea cazurilor, „homosexuali”.

Virgiliu Gheorghe nu a trecut cu vederea nici prezentarea unor teorii ale conspirației, conform cărora activiștii pentru drepturile LGBT vizează distrugerea noțiunii de familie, inclusiv prin promovarea poligamiei.

Deși Remus Cernea a protestat și a infirmat corectitudinea sau legitimitatea datelor prezentate de Virgiliu Gheorghe, realizatorul emisiunii nu a intervenit în niciun moment pentru a solicita explicații suplimentare domnului Gheorghe.

Realitatea Românească din 5 iunie 2016

Aceiași trei invitați au fost chemați să participe la emisiunea Realitatea Românească, difuzată de același post TV pe data de 5 iunie, ocazie cu care Virgiliu Gheorghe a continuat să prezinte datele din pseudo-studiile pe care și-a construit afirmațiile instigatoare la ură.

Deși a fost interpelat de unii dintre invitații din platou, cerându-i-se să menționeze sursa studiilor și să ofere informații cu privire la prestigiul cercetătorilor și instituțiilor sub care acestea au fost realizate, moderatorul emisiunii a intervenit în favoarea sa, blocând astfel expunerea caracterului viciat și neștiințific al cercetărilor prezentate.

Gigi Becali a asociat persoanele LGBTIQ cu satanismul

Într-o intervenție telefonică la postul de televiziune Realitatea TV, Gigi Becali a spus despre persoanele LGBTIQ că sunt bolnave și că Dumnezeu ar da foc unui club gay, dacă așa ceva ar fi înființat în România.

De asemenea, Becali i-a îndemnat pe „homosexuali” să părăsească țara „ca să scăpăm de diavol”. Becali le-a spus persoanelor din platou care apărau drepturile comunității LGBTIQ că „Vă scuip și vă înjur, sataniștilor!”

Jocuri de Putere din 22 noiembrie 2016

Invitații din platou la emisiunea moderată de Rareș Bogdan au fost Peter Eckstein-Kovacs, din partea UDMR, Cristian Diaconescu, din partea PMP, Oreste Teodorescu, jurnalist, și, prin telefon, Ilie Năstase, fostul campion de tenis.

Potrivit raportului, deși discursurile din cadrul emisiunii nu au atins, de regulă, intensitatea necesară pentru a reprezenta un caz de discurs instigator la ură sancționabil pe cale legală, temele introduse de invitați în emisiune, precum și atitudinea de non-combat a moderatorului, au fost de natură să consolideze stereotipurile și reprezentările negative despre comunitatea maghiară.

Despre ce s-a discutat:

  • Cazurile de discriminare împotriva românilor din Ținutul Secuiesc, fără să fie oferite detalii legate de numărul lor, astfel creându-se impresia unei oprimări generalizate a românilor de către maghiari;
  • S-a sugerat faptul că autonomia Ținutului Secuiesc pune în pericol caracterul unitar și indivizibil al statului român;
  • S-a introdus ideea că UDMR este singurul vinovat de tăierea pădurilor din Ținutul Secuiesc.
  • Ilie Năstase a afirmat că maghiarii nu vor să învețe românește
  • Cristian Diaconescu a spus că, în procesul de regionalizare a României, UDMR caută să fie creat un „coridor spre Ungaria”, termen cu trimiteri clare spre o geopolitică a conflictului și compromiterea integrității teritoriale a României.

Burtiere în emisiune:

„Primarul Antal Arpad anunță un măcel. În UE!”

„Lider UDMR, declarații halucinante: <<Românii pot avea soarta sârbilor din Kosovo>>”

„Statuia lui Mihai Viteazu, batjocorită”.

De menţionat este faptul că în raportul publicat astăzi de ActiveWatch există o secţiune care prezintă acţiunile de promovare a diversităţii, însă niciunul din cazuri nu prezintă vreun aport al unui reprezentant al mass-mediei româneşti. 

Autoreglementări la nivel de redacții, la cele mai citite site-uri de ştiri online

Gazeta Sporturilor şi Pagina de Media, exemple de bună practică în moderarea comentariilor generate de utilizatori, potrivit raportului ActiveWatch.

Cele două platforme, alături de blogurile Tolo.ro şi Blogsport.ro, au implementat un program de moderare a comentariilor considerate instigatoare la ură. Detalii despre proiect, pe Paginademedia.ro.

Sistemul implementat de aceste publicaţii nu a fost preluat însă de niciunul dintre cele mai accesate site-uri generaliste de ştiri din România, potrivit SATI. 

Raportul a analizat principalele instrumente de moderare utilizate de site-urile stirileprotv.ro, realitatea.net, adevarul.ro, ziare.com, stiripesurse.ro, antena3.ro, hotnews.ro, evz.ro, romaniatv.net și digi24.ro.

Analiza a urmărit, în special, dacă site-urile monitorizate fac apel la mesaje de avertizare speciale privind comportamentul utilizatorilor în secțiunea de comentarii și, respectiv, dacă există reguli specifice care vizează limitarea discursului instigator la ură sau manifestările rasiste.

Dintre cele mai citite zece site-uri de ştiri generaliste din România, Adevărul.ro este singura sursă de informare care a dezvoltat o politică specială de moderare și un cod de conduită pentru membrii comunității Adevărul.

Și secțiunea de Termeni și condiții cuprinde reguli de moderare și îndepărtare a mesajelor cu caracter rasist și/sau discriminatoriu.

De altfel, prin mecanismul de înregistrare pe site sau pe platformele asociate, utilizatorul este avertizat cu referire la regulile de comunicare în spațiul creat de Adevărul.

  • Știrile Pro TV

Site-ul www.stirileprotv.ro nu deține o politică privind regimul comentariilor. Deși există opțiunea de a comenta în subsolul articolelor, aceasta nu este funcțională. Prin urmare, la nivelul paginii nu există interacțiune cu cititorii.

Secțiunea Termeni și condiții abordează strict aspecte legate de drepturile de autor și de regimul datelor cu caracter personal.

  • Știripesurse.ro

Site-ul știripesurse.ro nu cuprinde un cod special dedicat interacțiunii utilizatorilor și nici nu impune standarde legate de calitatea mesajelor promovate de utilizatori.

Secțiunea de Termeni și condiții face referire exclusiv la drepturi de autor și confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Pentru a publica comentarii, site-ul folosește serviciul Disqus, un serviciu de management al comentariilor care îi întâmpină pe utilizatori cu mesajul „Disqus never moderates or censors. The rules on this community are its own” (trad. Disqus nu moderează și nu cenzurează niciodată. Regulile sunt doar ale acestei comunități).

  • Antena3.ro

Site-ul Antena 3 nu cuprinde nici un cod sau set de reguli privind interacțiunile utilizatorilor. De altfel, este singurul site monitorizat care nu cuprinde nici măcar secțiunea Termeni și condiții.

Pentru a comenta în subsolul articolelor este suficientă autentificarea prin contul de Facebook.

  • Hotnews.ro

Site-ul www.hotnews.ro nu cuprinde un ghid specific de moderare a comentariilor, dar la articolul 9 din secțiunea Termeni și condiții precizează în mod explicit dreptul de a îndepărta mesajele pe care administratorul site-ului le consideră discriminatorii, fără a oferi o clasificare a situațiilor.

Același nivel de generalitate poate fi identificat și în secțiunea de comentarii, unde utilizatorii sunt avertizați asupra responsabilității legale pe care o poartă pentru mesajele postate, fără a specifica situațiile de abatere de la cadrul legal.

Pentru a publica un comentariu este suficientă furnizarea unei adrese valide de e-mail. În lipsa unui cont special pe site-ul Hotnews, utilizatorul va fi vizibil cu titlul „Anonim”.

  • Romaniatv.net

Pe site-ul România TV interacțiunea cu utilizatorii este foarte scăzută, deși există funcționalitatea de a posta comentarii. Secțiunea Termeni și condiții vizează exclusiv aspecte comerciale și legate de gestionarea datelor cu carcater personal, fără nicio referire la calitatea mesajelor publicate de utilizatori.

Utilizatorii pot comenta fie prin autentificarea prin contul de Facebook, fie prin completarea unei adrese de e-mail validă.

  • Digi24.ro

Pe site-ul Digi 24 nu există opțiunea de a comenta în subsolul articolelor. Totodată, secțiunea Termeni și condiții nu cuprinde nicio referire la moderarea comentariilor.

  • Realitatea.net

Site-ul www.realitatea.net nu cuprinde un set special privind regulile de publicare a comentariilor și/sau conținutul acestora, dar secțiunea Termeni și condiții cuprinde un set de reguli dedicate utilizatorilor site-ului și forumului Realitatea.net.

Mesajele cu caracter xenofob sau rasist sunt interzise pe site, însă proprietarul site-ului se degrevează parțial de răspundere asupra conținuturilor generate de utilizatori, precizând că „mesajele postate nu sunt monitorizate in fiecare secunda si, in consecinta, site-ul nu isi asuma responsabilitatea pentru continutul lor”.

Per ansamblu, website-ul are o interacțiune scăzută cu cititorii, comunicarea fiind concentrată pe contul de Facebook al site-ului, conchide raportul.

  • Ziare.com

Site-ul www.ziare.com își informează cititorii doar la articolul 2 din secțiunea de ”Termeni și condiții” asupra interdicției de a publica mesaje „rasiste, șoviniste ori care ar putea discrimina orice persoane în orice mod sau care ar încălca orice alte drepturi și libertăți ale omului potrivit legislației în vigoare”.

Deși site-ul invocă explicit că sunt „strict interzise” actele de discriminare sau acțiunile care pot leza drepturile și libertățile individuale, nu oferă mai multe detalii despre „legislația în vigoare”.

Înainte de a publica un comentariu, utilizatorul nu mai este avertizat asupra limitărilor invocate în secțiunea de Termeni și condiții. Publicarea de comentarii este posibilă doar dacă utilizatorii au un cont deschis pe domeniul www.ziare.com.

  • Evz.ro

Site-ul Evenimentului Zilei nu cuprinde un set special privind regulile de publicare a comentariilor și/sau conținutul acestora, iar în secțiunea Termeni și condiții sunt stipulate doar limitările generate de drepturile de autor.

Spre deosebire de perioada 2015 – 2016, în secțiunea de comentarii utilizatorii nu mai sunt avertizați în legătură cu standardele minime de comunicare și în legătură cu mecanismul de moderare.

Pentru a posta un comentariu, este suficientă furnizarea unei adrese de e-mail validă sau autentificarea prin contul de Facebook.

Concluzii:

- Editorii tind să evite asumarea responsabilităților privind calitatea interacțiunii dintre cititori/utilizatori.

- Publicațiile nu acordă o atenție deosebită supervizării interacțiunii dintre cititori pentru a promova dezbateri echilibrate și opinii pertinente.

- Proprietarii de site-uri publică secțiunile obligatorii de Termeni și condiții doar pentru a preveni eventuale litigii care vin din zona comercială, fără nicio aplecare spre promovarea unei comunicări publice responsabile.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) sunt instituţiile abilitate să sancţioneze limbajul instigator la ură din spaţiul public românesc.

Cele două instituţii au dat în perioada noiembrie 2015 - decembrie 2016 aproape 120 de sancţiuni pentru limbaj instigator la ură, peste 100 fiind date de CNCD. 

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

CNCD continuă să fie cea mai activă instituție în combaterea discursului de ură, potrivit raportului.

Numărul hotărârilor emise de CNCD pe criterul „demnitate umană” în perioada de referință pentru prezentul raport s-a dublat față raportul precedent: 106 hotărâri față de 53.

Cei mai amendaţi emiţători ai discursului de ură, cu cele mai consistente amenzi, au fost producătorii de conţinut media (jurnaliști, realizatori radio, persoane particulare care au publicat materiale online). Jurnaliștii au primit şi cele mai multe avertismente, patru.

Din punctul de vedere al celor mai expuse categorii la discursul instigator la ură, numărul cel mai mare de sesizări în baza cărora au fost luate hotărâri de către Colegiul Director a privit:

  • Romii - 28 de sesizări
  • Femei  - 8 sesizări
  • Musulmani - 7 sesizări
  • Persoane cu dizabilități - 7 sesizări
  • Maghiari  - 6 sesizări
  • Evrei - 4 sesizări
  • Persoane vârstinice - 4 sesizări

În ciuda numărului mare de plângeri analizate, Consiliul a aplicat numai 15 amenzi, a căror valoare totală a însumat 61.000 de lei, și 12 avertismente.

  • Sesizările care au privit romii, cele mai multe, dar cu cele mai puţine sancţiuni: 2 amenzi, în valoare totală de 2.000 de lei. 
  • Sesizări privind persoanele de culoare, cele mai mari sancţiuni: 2 amenzi în valoare cumulată de 28.000 de lei. 
  • Sesizări privind maghiari - 3 amenzi în valoare totală de 13.000 de lei. 
  • Sesizări pe discriminare pe criterii multiple - amenzi în valoare de 6.000 de lei. 

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

CNA a comunicat că, în perioada noiembrie 2015 - octombrie 2016, a emis doar două sancțiuni pentru promovarea discursului instigator la ură.

Cu toate acestea, la o verificare făcută de autorii raportului asupra tuturor deciziilor emise de CNA în acest interval, s-a constatat că au mai fost emise încă alte 5 decizii de sancționare pentru transmisiuni radio-TV care aveau conținuturi ce puteau fi asociate discursului discriminator sau instigator la ură.

"Considerăm că acest lucru relevă superficialitatea cu care Consiliul Național al Audiovizualului tratează subiectul discursului discriminator și instigator la ură și ridică semne de întrebare referitoare la numărul real de sesizări primite de instituție cu privire la hate speech și la felul în care sunt judecate acestea", se arată în raport. 

Printre acestea se afla și un caz clar de discurs rasist, în care jucătorii naționalei de Fotbal a Republicii Congo erau numiți maimuțe de realizatorii emisiunii de radio Morning Zu. Detalii, pe Paginademedia.ro

Prelungirea cu două luni a intervalului de referință pentru cercetare a rezultat în identificarea a trei noi decizii de sancționare.

Astfel, în total, în perioada de referință a raportului (noiembrie 2015 - decembrie 2016), CNA a acordat 10 sancțiuni pentru conținuturi care pot fi asociate cu discursul discriminator sau instigator la ură, în baza Codului de reglementare a conținutului audiovizual și a Legii audiovizualului.

CNA a dat sancţiuni pentru discurs de ură faţă de maghiari (2), persoane asociate diverselor culte religioase (3) (câte un material pentru comunitatea penticostală, Martorii lui Iehova și preoțimea ortodoxă), evrei, aromâni, persoanele de culoare, tineri, străini și persoane cu tulburări de sănătate mintală.

Valoarea totală a sancțiunilor acordate a fost de 180.000 RON. Însă, ca urmare a practicilor de sancționare descrise mai sus, doar 70.000 de RON pot fi atribuiți fără echivoc unor încălcări ale reglementărilor care fac referire la discurs de ură, se arată în raport.

"În aceste condiții, considerăm că este necesar să fie aduse îmbunătățiri considerabile modului de operare al CNA, astfel încât sancțiunile emise de instituție să poată să ducă la o descurajare a utilizării discursului de ură la radio și la TV", scrie în raport.

 

 

 

Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu