(P) PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 16 situri de manufactură din ţară – semnalează de jumătate de an că taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii şi spitale şi nu sunt înregistrate altele noi, blocând accesul pacienţilor la terapiile uzuale.
“Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătaţii, Ministerul Finanţelor Publice şi la CNAS că în condiţiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultaţi în a-l produce în continuare.
Am arătat prin calcule economice că taxa “clawback” reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei şi în farmacie sau spital 25 lei.
Dacă scădem costurile de producţie, de desfacere şi celelalte taxe şi impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situaţia este şi mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei” , a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
Politizarea excesivă a subiectului medicamentelor şi găsirea altor explicaţii cum ar fi metodologia de calcul al preţului la medicamente sau exporturile paralele nu-şi au locul şi nu conduc la soluţii reale pentru stoparea dispariţiei medicamentelor ieftine, cele care costă in farmacie sau în spital sub 25 lei.
“Semnalele pe care le dau serviciile de urgenţă, spitalele şi medicii referitor la dificultăţile aprovizionarii cu medicamentele esenţiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criza medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producatorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 lei care se afla în aparatele şi trusele de urgenţă din toată ţara”, a mai precizat oficialul PRIMER.
“România are cel puţin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile şi perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, acesta fiind răspunsul pe termen lung la criza din sistem – cu toate acestea, autorităţile preferă rezolvări fără perspectivă, iar noi nu am fost contactaţi de niciun oficial pentru a găsi împreuna soluţii, deşi ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea” a conchis Damian.
Taxa “clawback” s-a majorat în mod nejustificat şi inexplicabil în ultimii doi ani, în ciuda scăderii preţurilor la medicamente de acum doi ani, ajungând la 20%, adică o creştere în T3 2017 cu 30% faţă de T3 2016 şi cu aproape 60% faţă de T3 2015. Estimările PRIMER arată că taxa “clawback” va creşte la 25-30% în 2018, putând conduce la situaţii mai grave decât cele din prezent.
PRIMER reitereaza că scutirea de la plata obligaţiei de tip “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 lei reprezintă singura măsura care poate genera efecte durabile asupra accesului pacienţilor la medicamentele uzuale din farmacii şi spitale.
Nicio tară din Uniunea Europeană nu mai aplică impuneri fiscale suplimentare la acest nivel de preţ, întelegând să reducă presiunea fiscală asupra medicamentelor ieftine, asigurându-le acestora un acces neîngrădit în aşa fel încât să contribuie la scăderea costurilor din sistemele sanitare. Este momentul ca şi în România să fie oprită aplicarea obligaţiei de plată de tip “clawback” pe acest segment de medicamente.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.
Trimite un comentariu