Skip to main content

POVESTI FĂRĂ SONOR. O jurnalistă şi povestea platformei cu poveşti pentru copiii care nu pot auzi. Acum, despre A fost odată. Site-ul

 
POVESTI FĂRĂ SONOR. O jurnalistă şi povestea platformei cu poveşti pentru copiii care nu pot auzi. Acum, despre A fost odată. Site-ul

POVESTE. A fost odată ca niciodată... Făt Frumos... sună poveştile copilăriei. Le-am auzit şi le-am reauzit de la părinţi şi bunici. Cei mai mulţi. Le spunem mai departe. Dar cum le spunem celor care nu ne pot auzi?

Publicitate

Jurnalista Măriuca Mihăilescu şi-a pus această întrebare. Are două fetiţe gemene care se bucură din plin de poveştile spuse de părinţi. Cum se pot bucura însă toţi copiii? A găsit răspunsul într-o platformă de poveşti spuse şi în limbaj mimico-gestual, pentru copiii cu deficienţe de auz. O provocare, pentru că nu este uşor să îl ”traduci” astfel pe Creangă sau pe Petre Ispirescu.

Cum arată poveştile copilăriei spuse pentru cei cu deficienţe de auz? Cum se spune A fost odată prin gesturi?

Povestea platformei care se numeşte - cum altfel - Afostodată.net - spusă pentru Paginademedia.ro de fondatoarea ei, jurnalista Măriuca Mihăilescu. O platformă care se lansează astăzi, 1 Iunie, de Ziua Copilului. Creată şi susţinută de toţi cei implicaţi Pro Bono.

Ce poveşti se pot vedea acum pe platformă? Cum au fost alese? Cât de greu este să le spui?

În sfârşit! În sfârşit s-a gândit cineva şi la poveşti pentru copiii care nu le pot auzi”. Când i-am spus de idee unei colege din TVR care traduce ştirile în limbaj mimico gestual aceasta a fost reacţia, povesteşte Măriuca Mihăilescu.

Cum a apărut ideea poveştilor ”fără sonor”?

La început a fost povestea. Şi o mică ”prăpastie” între părinţi şi generaţia ”high-tech”

De la o întâmplare a pornit totul. Şi de la dragostea de poveşti, care a împins-o pe Măriuca Mihăilescu să le pună copiilor - două fete gemene, de cinci ani - vechile viniluri clasice de acum 30 de ani.

Surpriză, însă. ”Pe copii i-a interesat mai degrabă altceva. Erau mai degrabă fascinaţi de pick-up, de cum se mişcă braţul cu ac, decât de poveste. Se plictiseau.”

Măriuca Mihăilescu:

„Ideea ne-a venit mie şi soţului meu acasă, într-o seară în care am primit cadou pentru fetele noastre (gemene de 5 ani jumătate) câteva viniluri cu poveşti de pe vremea noastră. S-au plictisit foarte repede si in final, am ramas noi pe canapea sa ne ascultam povestile si sa recapitulam ce discuri si diafilme am avut cand eram mici.

Acela a fost momentul in care am inteles ca povestile lor trebuie sa fie mult mai concise si mult mai simple, lipsite de arhaisme, regionalisme sau sunete si muzici inutile”

Aşa a apărut platforma Afostodata.net, la început cu poveşti scrise şi vorbite, apoi traduse şi în limbaj mimico-gestual.

Experienţa de jurnalist a fost importantă.

„Am fost acum ceva vreme la Lisabona la ICT si am avut ocazia sa vad acolo o gramada de gadgeturi special concepute pentru copiii cu diverse probleme. Acolo am inteles ca nu poti face parte din acesta lume fara sa dai mai departe. Pentru ca e clar, in acest moment, mai ales in tehnologie, viitorul se intampla chiar acum. De aceea, ideea ne-a venit de la sine. Povesile nu mai pot fi un lux in 2018”, spune fondatoarea platformei.

CINE ESTE FONDATOAREA Afostodata.net? Măriuca Mihăilescu şi-a început cariera la TVR Iaşi şi spune despre experienţă „am învăţat să ascult, am învăţat să tac şi am învăţat să fur meserie”. După perioada la TVR Iaşi, a plecat la Bucureşti pentru a participa la un casting pentru o emisiune cu adolescenţi, tot la TVR. După ce a fost acceptată, timp de 8 luni, Măriuca s-a împărţit între Iaşi şi Bucureşti. În prezent, Măriuca Mihăilescu prezintă emisiunea de IT&C [email protected], la TVR.

Claudia Lungu a fost aleasă să spună poveştile fără sonor. Ea însăşi un copil care doar a văzut poveştile, fără să le poată auzi. Este, încă ”aproape un copil”. Părinţii ei, de asemenea au avut deficienţe de auz.

Măriuca Mihăilescu:

”A fost foarte clar ca povestitorul trebuie sa fie aproape un copil. Si iar s-au asezat lucrurile de la sine. Claudia Lungu a fost prima noastra recomandare si in momentul in care i-am vazut fotografia am spus cu totii da, pentru ca arata ca o zana.

Ca sa nu mai spun cat de inteleapta si calda a fost in relatia cu noi, fara sa se supere pentru toate stangaciile noastre in comunicarea cu ea. Claudia a ascultat povesti doar de la parintii sai, iar pentru ea, faptul ca poate sa fie chipul acestor povesti e o incantare.”

Întâlnirea cu Claudia Lungu a marcat-o: ”Nu cred că e uşor să trăieşti în tăcere”.

”Abia dupa ce am cunoscut-o pe Claudia am inteles ca acesti copii nu au adormit pe un cantec de leagan sau pe vocea mamei spunandu-le povesti. Sa nu uitam ca sunt copii care nu dorm acasa, stau de cele mai multe ori la internat si ajung doar in week-end la mama si la tata.

Ne-am gandit si la asta cand am inregistrat acest povesti, ca poate, vom reusi sa le mai alinam dorul de casa, macar in minutele de dinainte de culcare, cand se vor urca pe-o sa alaturi de eroii lor preferati.

Cat de greu este sa rezolvi probleme minore pe care noi nici nu le mai punem la socotela?”

Ion Creangă, Petre Ispirescu, Charles Perrault sau Hans Christian Andresen sunt câţiva dintre autorii pe care platforma AfostOdată.net îi propune pentru cei mici. Scris, povestit sau tradus în limbaj mimico-gestual.

În limbaj mimico gestual sunt poveştile: Motanul încălţat, Degeţica, Aleodor Împărat, Lupul Năzdrăvan şi Prinţul. Vor urma şi altele.

Cât despre finanţarea acestui proiect, A fost odată este susţinut de asociaţia BiggerPicture şi de oamenii care au participat la crearea poveştilor, totul pro-bono, iar promovarea se face fie într-un coafor, fie într-un parc, important fiind ca părinţii şi copii să cunoască proiectul şi să se bucure de el, fiind 100% gratuit.

VIDEO. Povestea Motanul încălţat, spusă în limbaj mimico-gestual:

Interviul integral acordat Paginademedia.ro de Măriuca Mihăilescu, fondator Afostodata.net:

Cum a pornit ideea afostodata.net? Ce te-a inspirat?

Măriuca Mihăilescu, fondator Afostodata.netMăriuca Mihăilescu: Pentru că toate poveştile încep cu...a fost odată, acest proiect nu putea să înceapă altfel. Doar că nu s-a întamplat odată, ci mult mai curând, şi asta pentru că ideea ne-a venit mie şi soţului meu acasă, într-o seară în care am primit cadou pentru fetele noastre (gemene de 5 ani jumătate) câteva viniluri cu poveşti de pe vremea noastră.

Evident, am organizat ad-hoc o audiţie la care copiii au fost fascinaţi de intregul ritual, de la scoaterea plăcii din ambalaj, pregatirea sa pentru audiţie, mişcarea acului pe disc, entuziasmul si nerabdarea noastră... pana la momentul in care a inceput povestea.

S-au plictisit foarte repede si in final, am ramas noi pe canapea sa ne ascultam povestile si sa recapitualam ce discuri si diafilme am avut cand eram mici.

Acela a fost momentul in care am inteles ca povestile lor trebuie sa fie mult mai concise si mult mai simple, lipsite de arhaisme, regionalisme sau sunete si muzici inutile.

In prima faza mi s-a parut nedrept ca discurile nu mai sunt la fel de atragatoare pentru copiii de azi, dar pe de alta parte, avand in vedere ca anul acesta se implinesc 85 de ani de la aparitia viniului, parca nu e greu sa intelegi de ce batranul vinil nu mai poate concura cu mediille pe care le au la indemana acesti digital natives.

Cum ai ales povestitorul? Ce a zis când a auzit de idee?

Măriuca Mihăilescu: Nu am ales nimeni pe nimeni, lucrurile s-au asezat de la sine, si asta pentru ca proiectul e o joaca de adulti. O echipa de parinti fara astampar care iubeste povestile. Am facut o lista scurta cu cine stie sa citeasca bine, cine e priceput la ilustratii, cine e cel mai tare pe Social Media, cine filmeaza, cine monteaza...si a iesit o combinatie de basm.

Andreea Margineanu are o voce superba, Andra Carbunaru este absolventa de Litere si are in spate o experienta puternica in edituri si agentii, Luise Vuiu vine din British Council cu o experienta bogata in marketing si proiecte, Cristian Paunescu este absolvent de Arte si grafician la o gramada de filme de animatie, Mihai si Adi sunt oameni de televiziune cu multa experienta.

Marele nostru regret este ca fiind atat de ocupati, nu apucam sa ne vedem mai mult, sa vorbim cate’n luna si in stele. Pe site există poveşti pentru copii cu deficienţe de auz.

Ce te-a determinat să te adresezi şi acestui tip de public, copiii cu deficienţe de auz?

Măriuca Mihăilescu: Aici meseria de jurnalist si-a spus cuvantul, sau mai degraba, contactul cu ultimele inovatii din tehnologie. Am fost acum ceva vreme la Lisabona la ICT si am avut ocazia sa vad acolo o gramada de gadgeturi special concepute pentru copiii cu diverse probleme. Acolo am inteles ca nu poti face parte din acesta lume fara sa dai mai departe.

Pentru ca e clar, in acest moment, mai ales in tehnologie, viitorul se intampla chiar acum. De aceea, ideea ne-a venit de la sine. Povesile nu mai pot fi un lux in 2018.

Ai avut contact cu persoane/copii care au astfel de probleme? Nu exista nimic asemănător până atunci?

Măriuca Mihăilescu: Din ce stim noi in acest moment, nu exista un proiect similar, cu povesti in limbaj mimico-gestual romanesc. Pentru ca da, limbajul este adaptat fiecarei limbi. Mai mult, Lena Lazar Dermengiu, interpret in llimbaj mimico-gestual, mi-a explicat ca la capitolul resurse educationale acesti copii sunt destul de discriminati.

Te-ai gândit, la început, cine ar putea spune astfel poveştile? În limbaj mimico-gestual?

Măriuca Mihăilescu: A fost foarte clar ca povestitorul trebuie sa fie aproape un copil. Si iar s-au asezat lucrurile de la sine. Claudia Lungu a fost prima noastra recomandare si in momentul in care i-am vazut fotografia am spus cu totii da, pentru ca arata ca o zana. Ca sa nu mai spun cat de inteleapta si calda a fost in relatia cu noi, fara sa se supere pentru toate stangaciile noastre in comunicarea cu ea. Claudia a ascultat povesti doar de la parintii sai, iar pentru ea, faptul ca poate sa fie chipul acestor povesti e o incantare.

Cum ţi se pare că sunt priviţi copiii cu deficienţe de auz în România?

Măriuca Mihăilescu: In acest moment exista 23.000 dec persoane cu deficienţe de auz, dintre care aproape 1.700 sunt copii (sursa ANPD, trim IV 2017). În România sunt doar 136 de interpreţi de limbaj mimico-gestual şi 13 şcoli speciale, în care învaţă copii din toată ţara. În cursul săptămânii, aceştia dorm la internate, departe de familiile lor.

Nu cred ca e usor sa traiesti in tacere. Cate institutii publice pun la dispozitia acestor oameni interpreti autorizati? Cat de greu este sa rezolvi probleme minore pe care noi nici nu le mai punem la socotela? Abia dupa ce am cunoscut-o pe Claudia am inteles ca acesti copii nu au adormit pe un cantec de leagan sau pe vocea mamei spunandu-le povesti. Sa nu uitam ca sunt copii care nu dorm acasa, stau de cele mai multe ori la internat si ajung doar in week-end la mama si la tata.

Ne-am gandit si la asta cand am inregistrat acest povesti, ca poate, vom reusi sa le mai alinam dorul de casa, macar in minutele de dinainte de culcare, cand se vor urca pe-o sa alaturi de eroii lor preferati.

Care sunt obstacolele/provocările pe care le-ai întâlnit?

Măriuca Mihăilescu: Deocamdata, nu ne lipseste entuziasmul, fapt pentru care orice obstacol nu e de netrecut. Este un proiect care poate sa creasca precum in povesti, intr-un an cat altii in 7, dar e nevoie si de multe resurse pentru ca acest lucru sa se realizeze.

Ce tip de poveşti prezinţi pe site?

Măriuca Mihăilescu: Pe www.afostodata.net părinţii, cadrele didactice şi toţi iubitorii de basme pot găsi prima serie de 5 poveşti ilustrate special, realizate atât în varianta audio, cât şi traduse în limbaj mimico-gestual românesc. Selecţia textelor este intenţionat realizată astfel încât copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani să se identifice cu personajele dragi şi să empatizeze cu întâmplările prin care acestea trec.

De asemenea, textele au fost alese atât din literatura română, cât şi din cea universală, dar au fost adaptate dorinţelor şi nevoilor copiilor din ziua de astăzi care sunt orientaţi tot mai mult către tehnologie, rapiditate, interactivitate şi metode alternative de învăţare.

Astfel, limbajul arhaic a fost înlocuit cu unul contemporan, păstrând totuşi farmecul „zicerii” unor scriitori precum Ion Creangă, Petre Ispirescu, Charles Perrault sau Hans Christian Andresen. Colecţia digitală poate fi ascultată sau urmarită pe laptop, PC, telefon sau tableta. De asemenea, ea poate fi descărcată gratuit de pe website, astfel încât poveştile să fie la dispoziţia copiilor în maşină, în excursii, la picnic sau oriunde îşi doresc să ia cu ei eroii lor preferaţi.

Cum alegi o poveste?

Măriuca Mihăilescu: Deşi poate să pară uşor, procesul de selecţie ne ia mult timp pentru că ne dorim să avem poveşti care să fie iubite atat de fete, cat şi de băieţi, să poată fi rescrise pentru un discurs de maximum 7 minute (acesta este targetul de timp pe care ni l-am propus încă de la început) şi să aducem în faţa ascultătorilor aventuri cu care pot empatiza copiii din 2018, care au mai puţină răbdare să asculte decat aveam noi cand eram mici şi care sunt deja distraşi de o mulţime de alţi stimuli.

Se întamplă adesea să citim zeci de poveşti pană să decidem că una dintre ele este potrivită. De asemenea, un detaliu important este că am decis să alegem atat poveşti din literatura romană, cat şi din cea universală şi am început cu o primă colecţie de 5 titluri destul de cunoscute, dar ne propunem să venim înaintea voastră şi cu poveşti din culturi diferite, cum ar fi poveştile populare indiene, chineze, tibetane care sunt extrem de frumoase şi au mult talc şi pe care copiii din Romania nu prea le ştiu. Şi facem primul pas chiar pe 1 iunie cand lansăm Povestea penelului fermecat, un text din literatura chineză.

Multe dintre poveşti conţin arhaisme sau regionalisme. Cum reuşeste echipa să le adapteze la limbajul folosit astăzi de copii?

Măriuca Mihăilescu: Rescrierea este o provocare mare pentru că la un audiobook limbajul este cel care dă în primul rand farmec povestirii. Scopul nostru a fost să transformăm limbajul arhaic al basmelor şi poveştilor într-un limbaj mai firesc, potrivit zilelor noastre în care copiii nu prea mai rezonează cu termeni şi expresii precum barbă colilie, iatac, matahală etc.

Cu toate acestea, am facut tot posibilul să păstram farmecul textelor şi să eliminăm / înlocuim doar ceea ce era absolut necesar, păstrand elementele de oralitate şi muzicalitate. De asemenea, am încercat să trecem textele la timpul prezent şi să eliminăm imperfectul şi mai-mult-ca-perfectul şi să facem limbajul mai viu prin introducerea cu precădere a dialogului.

Care este următorul pas? Pe ce domenii v-ar plăcea să vă extindeţi?

Măriuca Mihăilescu: In ce priveste planurile pe termen mediu, ne dorim sa reusim sa intram in marile galerii gen iTunes si sa putem dezvolta o aplicatie pentru toate platformele. Ne dorim mai multa ilustratie si poate si animatie pentru site. Si ne-ar mai placea sa contribuie multi copii la dezvoltarea acestei platformei. De exemplu, pentru 1 iunie am pregatit o poveste noua citita si desenata de copii.

Cum vă promovaţi printre copii şi părinţi?

Măriuca Mihăilescu: Orice locatie in care ajungem este un mediu numai bun sa ne promovam (coafor, locuri de joaca, parcuri, etc). Ceea ce vreau sa fie foarte clar pentru cei care intra pe site este ca acest proiect este complet gratuit. Vorbim de un content premium care poate fi downloadat si poate fi ascultat oriunde te-ai afla. La tara, in parc, in masina, in avion etc. Ne dorim foarte mult sa ajungem si la copiii romani din afara tarii, pentru ca vrem sa se bucure si ei de povestile copilariei in limba romana.

Cum finanţaţi proiectul?

Măriuca Mihăilescu: Proiectul este dezvoltat de asociatia non-profit BiggerPicture si, pana in acest moment, toata lumea a creat, muncit, ras si jucat fara nici un fel de recompensa materiala. Lucru pentru care trebuie sa le multumesc de milioane de ori.

Dar eu sper ca in viitorul apropiat vom reusi sa atragem parteneri de cursa lunga, care sa creada in acest proiect la fel de mult ca noi. Am vrea sa adunam macar 50 de povesti pe platforma pana la sfarsitul anului si sa facem o o gramada de evenimene pentru iubitorii si consumatorii de povesti.

Autor: Andreea Iordache andreea.iordachepaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus