Skip to main content

POVESTI FĂRĂ SONOR. O jurnalistă și povestea platformei cu povești pentru copiii care nu pot auzi. Acum, despre A fost odată. Site-ul

 
POVESTI FĂRĂ SONOR. O jurnalistă și povestea platformei cu povești pentru copiii care nu pot auzi. Acum, despre A fost odată. Site-ul

POVESTE. A fost odată ca niciodată... Făt Frumos... sună poveștile copilăriei. Le-am auzit și le-am reauzit de la părinți și bunici. Cei mai mulți. Le spunem mai departe. Dar cum le spunem celor care nu ne pot auzi?

Publicitate

Jurnalista Măriuca Mihăilescu și-a pus această întrebare. Are două fetițe gemene care se bucură din plin de poveștile spuse de părinți. Cum se pot bucura însă toți copiii? A găsit răspunsul într-o platformă de povești spuse și în limbaj mimico-gestual, pentru copiii cu deficiențe de auz. O provocare, pentru că nu este ușor să îl ”traduci” astfel pe Creangă sau pe Petre Ispirescu.

Cum arată poveștile copilăriei spuse pentru cei cu deficiențe de auz? Cum se spune A fost odată prin gesturi?

Povestea platformei care se numește - cum altfel - Afostodată.net - spusă pentru Paginademedia.ro de fondatoarea ei, jurnalista Măriuca Mihăilescu. O platformă care se lansează astăzi, 1 Iunie, de Ziua Copilului. Creată și susținută de toți cei implicați Pro Bono.

Ce povești se pot vedea acum pe platformă? Cum au fost alese? Cât de greu este să le spui?

În sfârșit! În sfârșit s-a gândit cineva și la povești pentru copiii care nu le pot auzi”. Când i-am spus de idee unei colege din TVR care traduce știrile în limbaj mimico gestual aceasta a fost reacția, povestește Măriuca Mihăilescu.

Cum a apărut ideea poveștilor ”fără sonor”?

La început a fost povestea. Și o mică ”prăpastie” între părinți și generația ”high-tech”

De la o întâmplare a pornit totul. Și de la dragostea de povești, care a împins-o pe Măriuca Mihăilescu să le pună copiilor - două fete gemene, de cinci ani - vechile viniluri clasice de acum 30 de ani.

Surpriză, însă. ”Pe copii i-a interesat mai degrabă altceva. Erau mai degrabă fascinați de pick-up, de cum se mișcă brațul cu ac, decât de poveste. Se plictiseau.”

Măriuca Mihăilescu:

„Ideea ne-a venit mie și soțului meu acasă, într-o seară în care am primit cadou pentru fetele noastre (gemene de 5 ani jumătate) câteva viniluri cu povești de pe vremea noastră. S-au plictisit foarte repede si in final, am ramas noi pe canapea sa ne ascultam povestile si sa recapitulam ce discuri si diafilme am avut cand eram mici.

Acela a fost momentul in care am inteles ca povestile lor trebuie sa fie mult mai concise si mult mai simple, lipsite de arhaisme, regionalisme sau sunete si muzici inutile”

Așa a apărut platforma Afostodata.net, la început cu povești scrise și vorbite, apoi traduse și în limbaj mimico-gestual.

Experiența de jurnalist a fost importantă. 

„Am fost acum ceva vreme la Lisabona la ICT si am avut ocazia sa vad acolo o gramada de gadgeturi special concepute pentru copiii cu diverse probleme. Acolo am inteles ca nu poti face parte din acesta lume fara sa dai mai departe. Pentru ca e clar, in acest moment, mai ales in tehnologie, viitorul se intampla chiar acum. De aceea, ideea ne-a venit de la sine. Povesile nu mai pot fi un lux in 2018”, spune fondatoarea platformei.

CINE ESTE FONDATOAREA Afostodata.net? Măriuca Mihăilescu și-a început cariera la TVR Iași și spune despre experiență „am învățat să ascult, am învățat să tac și am învățat să fur meserie”. După perioada la TVR Iași, a plecat la București pentru a participa la un casting pentru o emisiune cu adolescenți, tot la TVR. După ce a fost acceptată, timp de 8 luni, Măriuca s-a împărțit între Iași și București. În prezent, Măriuca Mihăilescu prezintă emisiunea de IT&C [email protected], la TVR.

Claudia Lungu a fost aleasă să spună poveștile fără sonor. Ea însăși un copil care doar a văzut poveștile, fără să le poată auzi. Este, încă ”aproape un copil”. Părinții ei, de asemenea au avut deficiențe de auz.

Măriuca Mihăilescu:

”A fost foarte clar ca povestitorul trebuie sa fie aproape un copil. Si iar s-au asezat lucrurile de la sine. Claudia Lungu a fost prima noastra recomandare si in momentul in care i-am vazut fotografia am spus cu totii da, pentru ca arata ca o zana.

Ca sa nu mai spun cat de inteleapta si calda a fost in relatia cu noi, fara sa se supere pentru toate stangaciile noastre in comunicarea cu ea. Claudia a ascultat povesti doar de la parintii sai, iar pentru ea, faptul ca poate sa fie chipul acestor povesti e o incantare.”

Întâlnirea cu Claudia Lungu a marcat-o: ”Nu cred că e ușor să trăiești în tăcere”.

”Abia dupa ce am cunoscut-o pe Claudia am inteles ca acesti copii nu au adormit pe un cantec de leagan sau pe vocea mamei spunandu-le povesti. Sa nu uitam ca sunt copii care nu dorm acasa, stau de cele mai multe ori la internat si ajung doar in week-end la mama si la tata.

Ne-am gandit si la asta cand am inregistrat acest povesti, ca poate, vom reusi sa le mai alinam dorul de casa, macar in minutele de dinainte de culcare, cand se vor urca pe-o sa alaturi de eroii lor preferati.

Cat de greu este sa rezolvi probleme minore pe care noi nici nu le mai punem la socotela?”

Ion Creangă, Petre Ispirescu, Charles Perrault sau Hans Christian Andresen sunt câțiva dintre autorii pe care platforma AfostOdată.net îi propune pentru cei mici. Scris, povestit sau tradus în limbaj mimico-gestual.

În limbaj mimico gestual sunt poveștile: Motanul încălțat, Degețica, Aleodor Împărat, Lupul Năzdrăvan și Prințul. Vor urma și altele.

Cât despre finanțarea acestui proiect, A fost odată este susținut de asociația BiggerPicture și de oamenii care au participat la crearea poveștilor, totul pro-bono, iar promovarea se face fie într-un coafor, fie într-un parc, important fiind ca părinții și copii să cunoască proiectul și să se bucure de el, fiind 100% gratuit.

VIDEO. Povestea Motanul încălțat, spusă în limbaj mimico-gestual:

Interviul integral acordat Paginademedia.ro de Măriuca Mihăilescu, fondator Afostodata.net:

Cum a pornit ideea afostodata.net? Ce te-a inspirat?

Măriuca Mihăilescu, fondator Afostodata.netMăriuca Mihăilescu: Pentru că toate poveștile încep cu...a fost odată, acest proiect nu putea să înceapă altfel. Doar că nu s-a întamplat odată, ci mult mai curând, și asta pentru că ideea ne-a venit mie și soțului meu acasă, într-o seară în care am primit cadou pentru fetele noastre (gemene de 5 ani jumătate) câteva viniluri cu povești de pe vremea noastră.

Evident, am organizat ad-hoc o audiție la care copiii au fost fascinați de intregul ritual, de la scoaterea plăcii din ambalaj, pregatirea sa pentru audiție, mișcarea acului pe disc, entuziasmul si nerabdarea noastră... pana la momentul in care a inceput povestea.

S-au plictisit foarte repede si in final, am ramas noi pe canapea sa ne ascultam povestile si sa recapitualam ce discuri si diafilme am avut cand eram mici.

Acela a fost momentul in care am inteles ca povestile lor trebuie sa fie mult mai concise si mult mai simple, lipsite de arhaisme, regionalisme sau sunete si muzici inutile.

In prima faza mi s-a parut nedrept ca discurile nu mai sunt la fel de atragatoare pentru copiii de azi, dar pe de alta parte, avand in vedere ca anul acesta se implinesc 85 de ani de la aparitia viniului, parca nu e greu sa intelegi de ce batranul vinil nu mai poate concura cu mediille pe care le au la indemana acesti digital natives.

Cum ai ales povestitorul? Ce a zis când a auzit de idee?

Măriuca Mihăilescu: Nu am ales nimeni pe nimeni, lucrurile s-au asezat de la sine, si asta pentru ca proiectul e o joaca de adulti. O echipa de parinti fara astampar care iubeste povestile. Am facut o lista scurta cu cine stie sa citeasca bine, cine e priceput la ilustratii, cine e cel mai tare pe Social Media, cine filmeaza, cine monteaza...si a iesit o combinatie de basm.

Andreea Margineanu are o voce superba, Andra Carbunaru este absolventa de Litere si are in spate o experienta puternica in edituri si agentii, Luise Vuiu vine din British Council cu o experienta bogata in marketing si proiecte, Cristian Paunescu este absolvent de Arte si grafician la o gramada de filme de animatie, Mihai si Adi sunt oameni de televiziune cu multa experienta.

Marele nostru regret este ca fiind atat de ocupati, nu apucam sa ne vedem mai mult, sa vorbim cate’n luna si in stele. Pe site există povești pentru copii cu deficiențe de auz.

Ce te-a determinat să te adresezi și acestui tip de public, copiii cu deficiențe de auz?

Măriuca Mihăilescu: Aici meseria de jurnalist si-a spus cuvantul, sau mai degraba, contactul cu ultimele inovatii din tehnologie. Am fost acum ceva vreme la Lisabona la ICT si am avut ocazia sa vad acolo o gramada de gadgeturi special concepute pentru copiii cu diverse probleme. Acolo am inteles ca nu poti face parte din acesta lume fara sa dai mai departe.

Pentru ca e clar, in acest moment, mai ales in tehnologie, viitorul se intampla chiar acum. De aceea, ideea ne-a venit de la sine. Povesile nu mai pot fi un lux in 2018.

Ai avut contact cu persoane/copii care au astfel de probleme? Nu exista nimic asemănător până atunci?

Măriuca Mihăilescu: Din ce stim noi in acest moment, nu exista un proiect similar, cu povesti in limbaj mimico-gestual romanesc. Pentru ca da, limbajul este adaptat fiecarei limbi. Mai mult, Lena Lazar Dermengiu, interpret in llimbaj mimico-gestual, mi-a explicat ca la capitolul resurse educationale acesti copii sunt destul de discriminati.

Te-ai gândit, la început, cine ar putea spune astfel poveștile? În limbaj mimico-gestual?

Măriuca Mihăilescu: A fost foarte clar ca povestitorul trebuie sa fie aproape un copil. Si iar s-au asezat lucrurile de la sine. Claudia Lungu a fost prima noastra recomandare si in momentul in care i-am vazut fotografia am spus cu totii da, pentru ca arata ca o zana. Ca sa nu mai spun cat de inteleapta si calda a fost in relatia cu noi, fara sa se supere pentru toate stangaciile noastre in comunicarea cu ea. Claudia a ascultat povesti doar de la parintii sai, iar pentru ea, faptul ca poate sa fie chipul acestor povesti e o incantare.

Cum ți se pare că sunt priviți copiii cu deficiențe de auz în România?

Măriuca Mihăilescu: In acest moment exista 23.000 dec persoane cu deficiențe de auz, dintre care aproape 1.700 sunt copii (sursa ANPD, trim IV 2017). În România sunt doar 136 de interpreți de limbaj mimico-gestual și 13 școli speciale, în care învață copii din toată țara. În cursul săptămânii, aceștia dorm la internate, departe de familiile lor.

Nu cred ca e usor sa traiesti in tacere. Cate institutii publice pun la dispozitia acestor oameni interpreti autorizati? Cat de greu este sa rezolvi probleme minore pe care noi nici nu le mai punem la socotela? Abia dupa ce am cunoscut-o pe Claudia am inteles ca acesti copii nu au adormit pe un cantec de leagan sau pe vocea mamei spunandu-le povesti. Sa nu uitam ca sunt copii care nu dorm acasa, stau de cele mai multe ori la internat si ajung doar in week-end la mama si la tata.

Ne-am gandit si la asta cand am inregistrat acest povesti, ca poate, vom reusi sa le mai alinam dorul de casa, macar in minutele de dinainte de culcare, cand se vor urca pe-o sa alaturi de eroii lor preferati.

Care sunt obstacolele/provocările pe care le-ai întâlnit?

Măriuca Mihăilescu: Deocamdata, nu ne lipseste entuziasmul, fapt pentru care orice obstacol nu e de netrecut. Este un proiect care poate sa creasca precum in povesti, intr-un an cat altii in 7, dar e nevoie si de multe resurse pentru ca acest lucru sa se realizeze.

Ce tip de povești prezinți pe site?

Măriuca Mihăilescu: Pe www.afostodata.net părinții, cadrele didactice și toți iubitorii de basme pot găsi prima serie de 5 povești ilustrate special, realizate atât în varianta audio, cât și traduse în limbaj mimico-gestual românesc. Selecția textelor este intenționat realizată astfel încât copiii cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani să se identifice cu personajele dragi și să empatizeze cu întâmplările prin care acestea trec.

De asemenea, textele au fost alese atât din literatura română, cât și din cea universală, dar au fost adaptate dorințelor și nevoilor copiilor din ziua de astăzi care sunt orientați tot mai mult către tehnologie, rapiditate, interactivitate și metode alternative de învățare.

Astfel, limbajul arhaic a fost înlocuit cu unul contemporan, păstrând totuși farmecul „zicerii” unor scriitori precum Ion Creangă, Petre Ispirescu, Charles Perrault sau Hans Christian Andresen. Colecția digitală poate fi ascultată sau urmarită pe laptop, PC, telefon sau tableta. De asemenea, ea poate fi descărcată gratuit de pe website, astfel încât poveștile să fie la dispoziția copiilor în mașină, în excursii, la picnic sau oriunde își doresc să ia cu ei eroii lor preferați.

Cum alegi o poveste?

Măriuca Mihăilescu: Deși poate să pară ușor, procesul de selecție ne ia mult timp pentru că ne dorim să avem povești care să fie iubite atat de fete, cat și de băieți, să poată fi rescrise pentru un discurs de maximum 7 minute (acesta este targetul de timp pe care ni l-am propus încă de la început) și să aducem în fața ascultătorilor aventuri cu care pot empatiza copiii din 2018, care au mai puțină răbdare să asculte decat aveam noi cand eram mici și care sunt deja distrași de o mulțime de alți stimuli.

Se întamplă adesea să citim zeci de povești pană să decidem că una dintre ele este potrivită. De asemenea, un detaliu important este că am decis să alegem atat povești din literatura romană, cat și din cea universală și am început cu o primă colecție de 5 titluri destul de cunoscute, dar ne propunem să venim înaintea voastră și cu povești din culturi diferite, cum ar fi poveștile populare indiene, chineze, tibetane care sunt extrem de frumoase și au mult talc și pe care copiii din Romania nu prea le știu. Și facem primul pas chiar pe 1 iunie cand lansăm Povestea penelului fermecat, un text din literatura chineză.

Multe dintre povești conțin arhaisme sau regionalisme. Cum reușeste echipa să le adapteze la limbajul folosit astăzi de copii?

Măriuca Mihăilescu: Rescrierea este o provocare mare pentru că la un audiobook limbajul este cel care dă în primul rand farmec povestirii. Scopul nostru a fost să transformăm limbajul arhaic al basmelor și poveștilor într-un limbaj mai firesc, potrivit zilelor noastre în care copiii nu prea mai rezonează cu termeni și expresii precum barbă colilie, iatac, matahală etc.

Cu toate acestea, am facut tot posibilul să păstram farmecul textelor și să eliminăm / înlocuim doar ceea ce era absolut necesar, păstrand elementele de oralitate și muzicalitate. De asemenea, am încercat să trecem textele la timpul prezent și să eliminăm imperfectul și mai-mult-ca-perfectul și să facem limbajul mai viu prin introducerea cu precădere a dialogului.

Care este următorul pas? Pe ce domenii v-ar plăcea să vă extindeți?

Măriuca Mihăilescu: In ce priveste planurile pe termen mediu, ne dorim sa reusim sa intram in marile galerii gen iTunes si sa putem dezvolta o aplicatie pentru toate platformele. Ne dorim mai multa ilustratie si poate si animatie pentru site. Si ne-ar mai placea sa contribuie multi copii la dezvoltarea acestei platformei. De exemplu, pentru 1 iunie am pregatit o poveste noua citita si desenata de copii.

Cum vă promovați printre copii și părinți?

Măriuca Mihăilescu: Orice locatie in care ajungem este un mediu numai bun sa ne promovam (coafor, locuri de joaca, parcuri, etc). Ceea ce vreau sa fie foarte clar pentru cei care intra pe site este ca acest proiect este complet gratuit. Vorbim de un content premium care poate fi downloadat si poate fi ascultat oriunde te-ai afla. La tara, in parc, in masina, in avion etc. Ne dorim foarte mult sa ajungem si la copiii romani din afara tarii, pentru ca vrem sa se bucure si ei de povestile copilariei in limba romana.

Cum finanțați proiectul?

Măriuca Mihăilescu: Proiectul este dezvoltat de asociatia non-profit BiggerPicture si, pana in acest moment, toata lumea a creat, muncit, ras si jucat fara nici un fel de recompensa materiala. Lucru pentru care trebuie sa le multumesc de milioane de ori.

Dar eu sper ca in viitorul apropiat vom reusi sa atragem parteneri de cursa lunga, care sa creada in acest proiect la fel de mult ca noi. Am vrea sa adunam macar 50 de povesti pe platforma pana la sfarsitul anului si sa facem o o gramada de evenimene pentru iubitorii si consumatorii de povesti.

 

Autor: Andreea Iordache andreea.iordachepaginademedia.ro

Trimite un comentariu