„Protecţia surselor jurnalistice este una din condiţiile de bază în garantarea libertăţii presei”, spune o scrisoare publică semnată de 12 organizaţii adresată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Scrisoarea vine după ce instituţia statului a cerut Rise Project, printre altele, să-şi dezvăluie sursa informaţiilor din investigaţia #TeleormanLeaks.
Semnatarii documentului, printre care şi ActiveWatch, au făcut mai multe precizări cu privire libertatea de exprimare şi importanţa protejării surselor în cazul jurnaliştilor.
Printre argumentele şi precizările pe care semnatarii le aduc, amintim:
1. Nu doar viaţa privată este un drept fundamental, ci şi libertatea de exprimare
2. Protecţia surselor în cazul jurnaliştilor este crucială pentru garantarea dreptului la libertatea de exprimare
3. Ameninţările nu au ce să caute într-o adresă din partea unei autorităţi publice
Aceştia cataloghează drept „ameninţare” faptul că jurnaliştii sunt pasibili de o amendă de până la 20 de milioane de euro.
„Aceasta sună a ameninţare (deşi textul e conform cu prevederile Regulamentului). Europa n-a acordat încă vreo amendă de 20 de milioane de euro. De fapt, nici măcar de 1 milion. Credem că nici măcar de 100 000.”
Scrisoarea către ANSPDCP a fost semantă, în afară de ActiveWatch, de mai multe organizaţii media, care apără drepturile presei, printre care amintim Centrul pentru Jurnalism Independent sau Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie.
Nu în ultimul rând, aceştia propun implementarea urgentă a unui sistem de lucru în solicitările care privesc presa:
„Considerăm că Autoritatea are nevoie urgentă de implementarea unui sistem de lucru în solicitările care privesc presa.
Acest sistem de lucru trebuie conceput doar în baza unor consultări publice cu mass-media şi cu organisme cu expertiză în domeniul libertăţii de exprimare şi al libertăţii presei, din România şi din Uniunea Europeană.”
Paginademedia.ro prezintă documentul pe larg, în continuare:
„Libertatea de exprimare trebuie înţeleasă corect şi în contextul protecţiei datelor personale
Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul controverselor publice create de solicitarea pe care aţi adresat-o jurnaliştilor de la RISE Project, de a vă furniza informaţii referitoare la postarea pe pagina de Facebook a unui material jurnalistic.
În calitatea noastră de organizaţii de drepturile omului, susţinând atât drepturile la libertatea de exprimare şi libertatea presei, cât şi dreptul la viaţă privată, am dori să facem câteva precizări care sperăm să vă fie utile în abordarea unor situaţii similare cu cea de faţă, în special cu privire la libertatea de exprimare (pentru că ştim că zona de date personale şi viaţă privată este obiectul dvs. de activitate), precizări care ar putea să vă ajute în a înţelege reacţia fără echivoc a autorităţilor europene.
De asemenea, sugeram că Autoritatea are nevoie urgentă de implementarea unui sistem de lucru în solicitările care privesc prelucrarea datelor în scop jurnalistic.
1.Nu doar viaţa privată este un drept fundamental, ci şi libertatea de exprimare
Atât dreptul la viaţă privată, cât şi dreptul la libertatea de exprimare se bucură de un regim egal, niciun drept nefiind deasupra celuilalt. O autoritate nu poate invoca în mod arbitrar restricţii asupra dreptului la libertatea de exprimare, cu atât mai puţin când este vorba despre un subiect de interes public, precum în cazul de faţă.
Pentru a decide care dintre cele două drepturi primează într-o speţă, acestea trebuie puse în balanţă, fiind necesar a se efectua un echilibru corect, luându-se în calcul particularităţile fiecărui caz.
A reduce discuţia doar la cele 3 derogări din art. 7 din Legea 190/2018 reprezintă o abordare simplistă, câtă vreme este clar că scopul Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) nu este de a limita libertatea de exprimare.
În acelaşi timp, există numeroase acte normative privind drepturile omului semnate de România (nominalizăm aici doar două - Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) ce trebuie luate în considerare atunci când este vorba de un conflict între două sau mai multe drepturi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are o vastă jurisprudenţă ce vorbeşte despre punerea în balanţă a dreptului la libertatea de exprimare şi a dreptului la viaţă privată, iar acest test de echilibrare ia în considerare cel puţin 6 factori extrem de importanţi ce trebuie consideraţi în fiecare caz în parte .
Aşadar ar fi fost necesar ca ANSPDCP să ia în calcul - atât în discuţiile interne, dar şi în clarificările publice ulterioare - aceste aspecte ce ţin de proporţionalitate şi cântărirea justă a celor două drepturi fundamentale.
2. Protecţia surselor în cazul jurnaliştilor este crucială pentru garantarea dreptului la libertatea de exprimare
Protecţia surselor jurnalistice este una din condiţiile de bază în garantarea libertăţii presei. Jurisprudenţa CEDO subliniază cu consecvenţă că încercarea de a obliga un jurnalist să îşi dezvăluie sursele încalcă dreptul său la libertatea de a primi şi distribui informaţie, deci încalcă dreptul său la libertatea de exprimare.
Curtea a considerat că obligarea jurnaliştilor la a-şi dezvălui sursele afectează libera circulaţie a informaţiei, în detrimentul democraţiei, drept pentru care poate fi justificată doar în cazuri excepţionale.
De aceea este absolut normală reacţia jurnaliştilor şi a instituţiilor europene când au aflat că Autoritatea ar fi cerut „sursa” informaţiilor protejate de RISE Project.
Aici considerăm că ar fi rolul Autorităţii de a ţine cont de sensibilităţile conflictului dintre drepturi, în primul rând pentru a preciza de ce în acel caz nu se aplică excepţiile pentru colectarea de date în scop jurnalistic. În al doilea rând dacă decide că trebuie să meargă mai departe, nefiind vorba de derogări, Autoritatea trebuie să precizeze că solicitarea de surse în aceste cazuri nu se referă la sursele jurnalistice, ci, mai degrabă, urmăreşte să identifice dacă datele sunt colectate direct de la persoana vizată sau din alte surse (sau surse publice), pentru eventuala aplicare a articolelor 13 şi 14 din GDPR.
Nu putem decât să sperăm că, de fapt, avem de a face mai degrabă cu o inadecvare a comunicării, decât cu o dorinţă de a avea acces la sursele jurnaliştilor.
3. Ameninţările nu au ce să caute într-o adresă din partea unei autorităţi publice
Solicitarea dvs. către RISE Project indică faptul că sunt pasibili de o amendă de 3000 de lei pe zi, pentru fiecare zi de întârziere cu răspunsul la solicitarea dvs., răspuns ce are termen limită de 10 zile. În plus i-aţi mai anunţat şi că sunt pasibili de o amendă de până la 20.000.000 de euro pentru încălcarea art. 83 din Regulamentul general privind protecţia datelor, subliniind în textul redactat de dvs. referinţa la „neacordarea accesului”.
Aceasta sună a ameninţare (deşi textul e conform cu prevederile Regulamentului), iar partea legată de „accesul’ la documente ridică acelaşi probleme ca şi cele de mai sus. Cu atât mai mult cu cât nimeni în Europa n-a acordat încă vreo amendă de 20 de milioane de euro. De fapt, nici măcar de 1 milion. Credem că nici măcar de 100 000.
În concluzie, faţă de cele 3 puncte mai sus menţionate, observăm că solicitarea formulată către RISE Project a lăsat impresia unei acţiuni făcute în grabă, fără o analiză temeinică a situaţiei, ceea ce a alimentat convingerea publică că ar fi existat o motivaţie de natură politică, generată de subiectul materialului jurnalistic, şi nu ar fi fost vorba de o simplă anchetă obiectivă şi imparţială a Autorităţii de supraveghere în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal.
Facem aceste remarci deoarece ambele drepturi fundamentale sunt la fel de importante şi nu dorim ca rolul Autorităţii să pară a fi redus la un instrument de control politic şi blocare a dezbaterilor necesare într-o societate democratică.
Considerăm că Autoritatea are nevoie urgentă de implementarea unui sistem de lucru în solicitările care privesc presa. Acest sistem de lucru trebuie conceput doar în baza unor consultări publice cu mass-media şi cu organisme cu expertiză în domeniul libertăţii de exprimare şi al libertăţii presei, din România şi din Uniunea Europeană.
Aşteptăm cu interes propunerile dvs. în acest sens.
Semnatari:
- Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet - ApTI
- ActiveWatch
- Centrul pentru Inovare Publică
- APADOR-CH
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Miliţia Spirituală
- Sindicatul Roman al Jurnaliştilor MediaSind
- Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie
- Societatea Jurnaliştilor Galaţi
- Funky Citizens
- Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică”
Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
Comentarii