VALIZA. Un personaj principal din dosarul #TeleormanLeaks vrea să fie scos din știri. Invocă „dreptul de a fi uitat”

DOSARUL VALIZA. „Dreptul de a fi uitat”. Asta invocă unul dintre personajele centrale din dezvăluirile #TeleormanLeaks, de pe Rise Project, într-o notificare prin care cere ca referirile la persoana sa să dispară. 

Este vorba despre Nicoleta Pene, director Tel Drum, prezentată drept mâna dreaptă a lui Petre Pitiș, directorul general al companiei din Teleorman, care au apărut în primul episod din #TeleormanLeaks publicat de site-ul de investigații. 

Documentul a ajuns, din informațiile Paginademedia.ro, la Rise Project (organizația de la care a pornit investigația), dar și la Realitatea TV, Digi 24, B1 TV, TVR, EVZ, Adevărul și Știripesurse.ro (care au preluat date și fotografii din ancheta care vorbește de legăturile TelDrum cu liderul PSD Liviu Dragnea).  

Ce solicită Nicoleta Pene:

„Vă solicit să procedați imediat și să îmi respectați dreptul la ștergerea datelor „dreptul de a fi uitat” prevăzut de art 17 din Regulament.”

„Vă solicit a-mi comunica ștergerea datelor cu caracter personal prevăzută la art 19 GDPR. Îmi exprim dreptul la opoziție prevăzut de Art 21 din Regulament.”

„Vă solicit să respectați și să puneți în aplicare imediat dispozițiile imperative ale Art 66 din preambulul GDPR pentru a informa webmasterii și deținătorii de site-uri care stochează, prelucrează și diseminează, în orice mod, în mediul public virtual, informații și date despre persoana subsemnatului.

Pentru a se consolida „dreptul de a fi uitat” în mediul online, dreptul de ștergere ar trebui să fie extins astfel încât un operator care a făcut publice date cu caracter personal ar trebui să aibă obligația de a informa operatorii care prelucrează respectivele date cu caracter personal să șteargă orice linkuri către datele respective sau copii sau reproduceri ale acestora.

În acest scop, operatorul în cauză ar trebui să ia măsuri rezonabile, ținând seama de tehnologia disponibilă și de mijloacele aflate la dispoziția lui, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal în ceea ce privește cererea persoanei vizate.”

Legislația invocată de Nicoleta Pene: 

„Decizia Curții Europene de Justiție  în cauza Mario Costeja Gonzales, din 13.05.2015 vs Google, care a declarat că un operator de motoare de căutare pe Internet este responsabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal care apar pe paginile web publicate de terțe părți. O persoană poate solicita ștergerea de hyperlinkuri din indexul motorului de căutare.”

„Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 94/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) GDPR.”

În încheierea documentului trimis redacțiilor, Nicoleta Pene afirmă: 

„Subliniez caracterul ilegal al informațiilor publicate în mediul online (fotografii și referirile cu privire la persoana mea), care, pe lângă faptul că nu dețin, sub nicio formă, acordul subsemnatului, sunt inexacte, defăimătoare și lipsite de orice suport probator (fac referire la fapte de natură penală nedovedite) afectează imaginea mea, a intimității și vieții mele de familie, cuprinzând date care duc foarte ușor, în mod direct sau prin coroborare, la identificarea mea și a datelor mele de identitate.”