DE CITIT. Presa n-a stat niciun moment. Indiferent ca vorbim despre televiziuni, publicaţii online sau site-uri independente, jurnaliştii din românia au documentat zeci de subiecte şi au publicat numeroase materiale în aprilie, luna carantinei totale.
Juriul Superscrieri, competiţia care premiază anul presa românească, a stabilit cele mai bune materiale de presă ale lunii trecute. A publicat şi o scurtă listă de recomandări.
Libertatea, Recorder, Rise Project sau publicaţia locală Info Sud-Est se regăsesc cu materiale pe listă.
Selecţia a fost făcută de Cristina Lupu - coordonator de programe pentru presa locală la Centrul pentru Jurnalism Independent:
„Mi-a fost imposibil să aleg doar 8 articole într-o lună în care jurnalismul bun a fost mai important şi mai mult ca aproape niciodată. Ele spun povestea din spatele cifrelor oficiale, arată corupţia, degringolada, nepăsarea faţă de cetăţeni.
Mi-aş fi dorit să fie o listă mai veselă, dar este totuşi o listă care mă face să fiu recunoscătoare că aceşti jurnalişti, împreună cu sute de alţi colegi, şi-au făcut în fiecare zi meseria”, a spus aceasta.
NOTĂ. Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public şi de aprecieri faţă cei ce ţin sus steagul meseriei de jurnalist.
Paginademedia.ro prezintă în continuare cele opt texte:
1. Cronica unor morţi colective neglijate în reţeaua privată de dializă Diaverum - de Diana Meseşan (Libertatea)
„Un subiect despre care s-a discutat foarte puţin: reţeaua de clinici private Diaverum are 8 decese, mai multe decât focarul de la Ţăndărei, unde au pierit patru oameni. Afacerea de sănătate Diaverum a fost lansată în România în 2011, prin cumpărarea centrelor de dializă Polisano.
Multinaţionala Diaverum, cu peste 400 de clinici în 22 de ţări, este, potrivit propriilor declaraţii, cea mai mare reţea privată de dializă din Europa. Filiala din România nu a comunicat public câţi oameni au fost infectaţi cu COVID, iar DSP i-a protejat numele, până când presa i l-a dezvăluit”, după cum arată un fragment din material.
2. Să naşti în anul morţii - de Luiza Vasiliu şi ilustraţii de Wanda Hutira (Scena9)
„Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, şi femeile însărcinate. Numai în luna februarie, statul a numărat 11424 naşteri în România.
De câteva luni tot citesc de ce-are nevoie o femeie ca să treacă cu bine peste sarcină, naştere şi primele luni cu copilul ei. Sunt în săptămâna 37. Din momentul în care public textul ăsta, aş putea naşte oricând.
O femeie însărcinată are nevoie de: Linişte, Sprijin, Siguranţă, Încurajare, Soluţii, Informaţie Ce are acum în România o femeie însărcinată: Nimic”, scrie jurnalista Luiza Vasiliu în material.
3. Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus - de Andreea Pavel, cu contribuţia lui Cristi Leonte (Info Sud Est)
„În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universităţi. În cazul unor aparate, autorităţile nici măcar nu ştiau că există, după cum rezultă dintr-o investigaţie realizată de G4Media.ro şi Info Sud-Est.
Mai mult, nici după identificarea lor, autorităţile nu s-au grăbit să le preia şi să le utilizeze, deşi creşterea capacităţii de testare este estenţială pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra numărului real de cazuri de infectare şi pentru a identifica zonele critice”, scriu cei doi jurnalişti din presa locală.
4. Sfârşitul unui om de treabă - de Andrei Udişteanu, Andreea Pocotilă, Laurenţiu Ungureanu (Recorder)
„Cristian Stupiuc, a 198-a victimă a pandemiei de COVID-19 în România, a fost, timp 29 de ani, şofer pe ambulanţă. Acum două zile, când abia mai putea respira în apartamentul lui din Suceava, s-a gândit că o să se descurce singur şi nu a chemat ambulanţa.
Refuzul său de a se interna în spital şi această moarte solitară ne arată faţa cea mai urâtă a crizei prin care trecem. Avem atât de puţină încredere în statul nostru veşnic nepregătit, încât ajungem să ne facem greşit calculele cu privire la viaţă”, notează cei de la Recorder.
5. STAREA DE VIOLENŢĂ. Anatomia unei minciuni guvernamentale - de Diana Oncioiu (Dela0)
„Pe 6 aprilie secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite Antonio Gutteres cerea guvernelor ţărilor membre să se implice cu prioritate în combaterea violenţei domestice în perioada pandemiei de coronavirus:
«Cer tuturor guvernelor să facă prevenirea şi scăderea violenţei împotriva femeilor o parte esenţială a planurilor lor naţionale de reacţie faţă de COVID-19. Respectiv creşterea investiţiilor în servicii online şi în organizaţii ale societăţii civile, instalarea sistemelor de alertare de urgenţă în farmacii şi magazine şi crearea unor moduri sigure ca femeile să poată cere ajutor fără alertarea agresorilor.»
Solicitarea a venit în contextul în care pentru femeile aflate în relaţii abuzive izolarea la domiciliu cu agresorul face dificilă spre imposibilă solicitarea ajutorului”, relatează Diana Oncioiu.
6. Felia interlopă din afacerea cu măşti - de Ana Poenariu, cu contribuţia Romanei Puiuleţ (RISE Project)
„Întâi a lucrat cu rakeţii din Clanul Sportivilor, apoi a monitorizat achiziţiile din ministerul condus de Ludovic Orban, iar acum importă măşti şi combinezoane medicale turceşti de la activiştii politici ai lui Erdogan.
Simona Ciulavu, condamnată în trecut pentru activităţi interlope, a preluat o firmă inactivă exact când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declara pandemia de coronavirus, iar câteva zile mai târziu intermedia deja o comandă în numele Unifarm, marcând un profit de sute de mii de euro”, după cum a scris Rise Project.
7. Te-am văzut goală pe pagina „fete cuminţi” - de Venera Dimulescu, ilustraţii de Wanda Hutira (Scena9)
„Am urmărit timp de trei săptămâni mai multe conturi de Instagram şi un chat privat de pe aplicaţia Telegram, care înlesnesc pornografia infantilă şi pornografia fără consimţământ.
Victime sunt zeci de adolescente care, pe lângă violarea vieţii private şi hărţuirea online, au de-a face şi cu reacţia lentă din partea reţelei de socializare unde au fost expuse imaginile lor. Pe timp de pandemie, de când ne-am mutat vieţile şi mai mult pe net, compania spune că are prea puţini angajaţi să rezolve la timp toate abuzurile semnalate de utilizatori.”
8. Români la kilogram. Muncitori români din Germania, sechestraţi şi obligaţi să muncească - de Radu Ciorniciuc şi Lina Vdovîi (Inclusiv)
„La începutul lunii aprilie, guvernul german anunţă că relaxează condiţiile pentru intrarea în ţară a muncitorilor străini care vin sezonier pentru a lucra în agricultură.
În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Interne din Germania pun la punct un plan, aduc la cunoştinţă că vor deschide frontierele pentru 40.000 de lucrători sezonieri şi stabilesc o serie de măsuri prin care să prevină răspândirea infecţiei cu coronavirus”, scriu cei de la Inclusiv.
BONUS
- Libertatea de exprimare: Laşitatea în faţa politicului ne-a adus aici. Cum s-au supus Gabrielei Firea o agenţie de publicitate şi firmele de outdoor, de Cătălin Tolontan (Libertatea)
- Implicarea civică: Ce n-a văzut ministrul muncii, de Cătălin Moraru (Monitorul de Botoşani)
Trimite un comentariu