Skip to main content

UE vrea să combată ştirile false (Fake News)

 
UE vrea să combată ştirile false (Fake News)

O comisie specială a Parlamentului European va încerca să identifice şi combată atacurile informaţionale cibernetice. Mai ales în plină pandemie, dezinformarea la comandă este tot mai prezentă, cred reprezentanţii UE.

În primăvară, Bruxellesul trăgea un semnal de alarmă: "În timpul pandemiei provocate de coronavirus, Europa a fost inundată de campanii de dezinformare", spunea vice-preşedinta Comisiei Vera Jourova. Aceste campanii nu reprezintă doar un atac la adresa sănătăţii, ele vizează subminarea încrederii în guverne şi mijloace de informare.

Publicitate

Exemplul invocat de Comisie este cel al numărului crescut al celor care contestă vaccinurile din Germania. Potrivit unui sondaj, în mai puţin de două luni, numărul celor dispuşi să accepte vaccinurile a scăzut cu 20 de procente.

Teoria preluată de mediile sociale potrivit căreia consumul de substanţe pentru albire ar ajuta în combaterea coronavirusului reprezintă, în opinia oficialilor europeni, o altă încercare de a induce în eroare. "Dezinformarea în perioada pandemiei de corona poate ucide", a mai declarat însărcinatul UE pentru politică externă, Josep Borrell.

Teoriile conspiraţioniste sunt şi mai răspândite în timpul pandemiei. Una dintre acestea se referă la combaterea virusului doar ca pretext pentru a introduce obligativitatea vaccinării în masă a populaţiei. Mai există şi teoria pe baza căreia fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar încerca împreună cu UE să surpravegheze populaţia.

Propagandă şi atacuri cibernetice

Pentru a contracara astfel de campanii, Parlamentul European a înfiinţat o comisie specială, care îşi începe acum activitatea. În spatele campaniei, UE identifică încercările mai ales ale Rusiei şi Chinei de a submina democraţiei din cadrul comunitar, dar şi de a slăbi rolul acesteia în lume.

Comisia va încerca mai întâi să afle în ce domenii sunt răspândite astfel de informaţii false. Unul dintre sectoarele preferate de cei care influenţează opinia publică este cel al alegerilor. Cu puţin timp înainte de alegerile europarlamentare, membrii Parlamentului European reclamau o masivă propagandă rusească.

Ei nu se refereau doar la campaniile de dezinformare din mediile sociale.

Aleşii au vorbit atunci despre atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot. Şi despre anumiţi actori politici, apropiaţi ai finanţatorilor din afara spaţiului comunitar, sprijiniţi direct sau indirect.

Persistă suspiciunea că partidul populistei de dreapta, al fostei euro-parlamentare franceze Marine Le Pen, a beneficiat de sprijin financiar de la Kremlin. Le Pen a criticat de mai multe ori sancţionarea Rusiei de către occident, în contextul crizei din Ucraina.

Marile platforme online sunt decisive

Cei mai importanţi parteneri ai UE în această luptă sunt marile trusturi online precum Facebook, Twitter şi Google. UE vrea să le oblige pe acestea să inetrvină mai decis împotriva dezinformării şi să accepte accesul unor analişti la datele stocate de giganţii virtuali.

"Nu există niciun fel de colaborare structurală între platfome şi comunitatea cercetătorilor", anunţa, în urmă cu două săptămâni Comisia Europeană.

"Platformele trebuie să devină mai responsabile, să poată fi trase la răspundere şi să acţioneze mai transparent", declara vice-preşedinta Comisiei. Există măsuri cu caracter voluntar, care nu sunt însă eficiente, în opinia Comisiei. Jurova va prezenta noi propuneri în viitorul apropiat.

Încă din iunie, când comisia specială a fost înfiinţată, Comisia Europeană a solicitat platformelor online să colaboreze mai mult cu cei care analizează faptele şi elaborează rapoarte lunare. Reprezentanţii de la Bruxelles vorbesc deja despre rezultate pozitive.

Sursele de încredere au fost mai bine poziţionate, în timp ce conţinutul manipulant a fost îndepărtat. Facebook şi Instagram ar putea să facă trimitere la informaţiile postate de direcţiile de sănătate sau de OMS. Reclama pentru medicamente exagerat de scumpe sau falsificate va fi înlăturată.

Unde începe cenzura?

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, Asociaţia Europeană a Editorilor şi Uniunea Posturilor TV Private nu se declară mulţumite de aceste măsuri fără caracter obligatoriu pentru platformele online.

Europa se bazează prea mult pe bunele intenţii ale actorilor online, se arată într-o declaraţie comună din luna iunie. Ei solicită măsuri "eficiente". dacă firmele nu repsectă codexul de comportament.

Există însă şi alte probleme. Cei care vor analiza faptele trebuie să practice un fel de echilibristică informaţională. Deseori nu este prea uşor să defineşti Fake News-urile şi să le diferenţiezi poate de o opinie extremistă. Vocile critice se tem că va fi afectată libertatea de exprimare.

"Nu vreau să înfiinţez un minister al adevărului", a spus Vera Jourova în faţa Comisiei Europene. Comisia specială a Parlamentului va avea probleme similare în lupta împotriva ştirilor false.

Rubrica Fake News în Pandemie este susținută și realizată de Deutsche Welle

Autor: Deutsche Welle

Trimite un comentariu