Ambulanţa atacată cu pietre, povestea falsă viralizată pe TikTok şi o întrebare care revine în Parlament: avem sau nu nevoie de o lege anti-dezinformare? Cinci parlamentari, cinci puncte de vedere diferite. De la „sunt pentru interzicerea TikTok” la avertismentul că „pericolul de abuz e mai mare”. Ce spune fiecare?
Un demers Hotnews.ro, care a discutat cu cinci parlamentari despre o posibilă lege anti-dezifromare: Mihai Ghigiu (PSD), Alexandru Muraru (PNL), Petrişor Peiu (AUR), Csoma Botond (UDMR) şi Oana Murariu (USR).
Ce au spus politicienii?
Deputatul PNL: „Acest grad înalt de analfabetism face victime”
Cel mai radical punct de vedere vine de la deputatul PNL Alexandru Muraru. „În momentul de faţă sunt pentru interzicerea TikTok”, spune parlamentarul, după cazul din Cluj.
Muraru consideră că discuţia despre reglementarea reţelelor sociale ar trebui să înceapă cu interzicerea accesului minorilor la astfel de platforme
„Ar trebui să fie făcut în aşa fel încât să nu intre în conflict cu regulamentul european, cu Digital Service Act. În plus, atunci când facem un proiect de lege, chiar dacă pleacă de la o idee bună, ar trebui să fim foarte realişti în felul în care încercăm să îl implementăm.
Pentru că, altfel, România e plină de acte normative inaplicabile şi nu produc niciun efect”, spune Alexandru Muraru pentru hotnews.ro.
„Acest grad înalt de analfabetism face victime şi nu poate fi combătut cu educaţie suplimentară pentru reţele de socializare dacă gândirea critică este astăzi aproape inexistentă. Mă întreb şi eu câte dovezi concrete îi mai trebuie unui stat ca să recunoască că are în faţă un mecanism cu efecte fizice aproape verificabile asupra siguranţei cetăţenilor”, a mai spus deputatul PNL.
Deputatul PSD: „Problema pe care o identific eu la toate este că sunt inaplicabile”
Mihai Ghidu de la PSD spune că a găsit 7 proiecte de lege pe acest subiect, însă după cum afirmă acesta, sunt „inaplicabile”.
„Problema pe care o identific eu la toate este că sunt inaplicabile”, a declarat el într-un dialog cu hotnews.ro.
Proiectele privind dezinformarea vin din tot sprectul politic, „de la AUR şi SOS şi până la USR”, mai adaugă acesta. Însă, nu definesc termenii precum „conţinut maliţios” şi nu definesc exact ce produce dezinformarea, spune Mihai.
„E tot o formă de educaţie să le explici oamenilor ce au de făcut ca să verifice o ştire. Să se uite pe site-uri oficiale, să încerce să găsească în surse de încredere. Cred că e important şi să-i pedepseşti pe cei care postează astfel de materiale. Dar revin la ideea unui mecanism care să fie funcţional”, a spus el.
Deputatul AUR: „Pericolul de abuz e mai mare”
Senatorul AUR Petrişor Peiu priveşte însă cu mult mai multă prudenţă ideea unei legi anti-dezinformare.
Pentru acesta, problema nu este doar combaterea informaţiilor false, ci şi riscul ca mecanismul creat pentru acest scop să fie folosit abuziv.
„Pericolul de abuz e mai mare decât eventualul câştig al unei dezinformări”, afirmă acesta.
Petrişor Peiu, liderul senatorilor AUR, afirmă că nu consideră că România are nevoie de „vreo lege care să limiteze cumva libertatea de expresie sau care să introducă forme de cenzură”.
„În măsura în care sunt postări în social-media care afectează personalitatea umană sau duce la încălcarea legilor ţării, acele postări pot fi condamnate ca atare şi cei care le-au făcut pot fi pedepsiţi. Nu e nevoie de o lege specială” a mai adăugat senatorul AUR.
Deputatul UDMR: „Cred că trebuie să treacă cel puţin un deceniu ca să educi cetăţenii”
Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR, este de acord cu adoptarea unei legi care să stabilească reguli pentru conţinutul postat pe reţelele de socializare, însă nu ştie cum ar funcţiona în practică o asemenea lege.
„România are de multe ori legi bune, dar sunt probleme cu aplicarea. Poate că puteam să adoptăm o lege bună în Parlament, dar, vă spun sincer, sunt destul de sceptic în privinţa aplicării ei”, spune acesta.
Deputatul UDMR e de părere că CNA sau alte instituţii ale statului nu ar avea capacitatea de a urmări toate dezinformările care apar pe social-media.
„În dezbaterile din Franţa (n.red. – care a interzis accesul la reţelele de socializare pentru copiii care au sub 15 ani) am văzut că erau discuţii. Am înţeles că au fost foarte mulţi experţi care au spus că e foarte uşor pentru un minor să-şi facă un profil fals şi să declare că are mai mult de 15 ani”, a adăugat Csoma.
„Prin educaţie, printr-un efort susţinut, poţi să ai rezultate. Dar cred că trebuie să treacă cel puţin un deceniu ca să educi cetăţenii. Şi din păcate, cei care au acţionat în urma acestor filmuleţe apărute pe TikTok, nu sunt la o vârstă la care să mai meargă la şcoală.
Mă întreb dacă, în acest moment, capacitatea statul român să impună aceste legi adoptate în Parlament marilor operatori din online? E foarte greu să le pui în aplicare.” A spus acesta.
Deputatul USR: „Mecanisme există, ele nu sunt respectate”
Deputatul USR, Oana Murariu, e de părere că ceva „trbuie să se schimbe”, însă procedurile sunt complicate, iar efectul lor durează prea mult.
„Procedurile sunt prea complicate şi de durată, ceea ce face ca şi efectul lor să fie scăzut. Legea USR pentru combaterea dezinformării ar putea fi adoptată extrem de rapid, pentru că este deja în Cameră Decizională.
Am văzut că PSD doreşte un nou proiect, de la zero. Asta ar fi în fapt o îngropare a oricărei reglementări pentru încă cel puţin 1-2 ani. Cine va răspunde dacă până atunci se întâmplă o tragedie?
Putem accepta că proiectul USR e perfectibil şi haideţi să dezbatem şi să vedem cum putem să îl îmbunătăţim, asta dacă vrem să avem totuşi o reglementare care să producă efecte din acest an.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Sunt interzise defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial şi, atenţie, la violenţă publică, precum şi manifestările contrare bunelor moravuri”.
Subiectul nu este însă nou. Un proiect de lege iniţiat anul trecut de Radu Miruţă, deputat USR şi ministru interimar al Apărării, se află deja în Parlament şi ar urma să impună platformelor sociale foarte mari măsuri pentru limitarea conţinutului ilegal, instigator la ură sau manipulator pe teme de interes naţional.
Proiectul a trecut tacit de Senat şi se află acum la Camera Deputaţilor. Problema? A primit avize negative de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, ANCOM şi CNA.
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
