Skip to main content

Facultatea de Jurnalism, scrisoare publică de susţinere a protestului Emiliei Şercan. Cere autorităţilor statului român „să nu rămână pasive în faţa unor astfel de abuzuri”

 
Emilia Şercan, jurnalist de investigaţie Foto: Ilona Andrei, g4media.ro
Emilia Şercan, jurnalist de investigaţie Foto: Ilona Andrei, g4media.ro

Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării (FJSC), din cadrul Universităţii Bucureşti, a formulat o scrisoare publică de susţinere a protestului jurnalistei Emilia Şercan.

Publicitate

Cadrele didactice transmit că prin „prezenta scrisoare, stimaţi reprezentanţi ai statului român, tragem public un semnal de alarmă şi vă solicităm să vă implicaţi, în limitele mandatului de autoritate publică cu care aţi fost învestiţi, pentru înfăptuirea actului de justiţie, aşa cum este el prevăzut de Constituţia României şi de declaraţiile şi acordurile internaţionale la care România este semnatară.”

Scrisoarea publică este semnată de un colectiv de profesori, printre care Bogdan Oprea, Anamaria Nicola (fost decan fjsc), Antonio Momoc (decanul Facultăţii) şi Marian Petcu. 

În scrisoarea formulată de FJSC, se mai arată că „justiţia română trebuie să le arate jurnaliştilor că sunt protejaţi atunci când angajaţi ai statului şi mai-marii zilei ar încerca să-i ameninţe sau să-i supună unor violări a vieţii private menite să-i intimideze şi să-i oprească din exercitarea profesiei! Iar Dumneavoastră, prin mandatul de autoritate publică ce v-a fost încredinţat, vă adresăm rugămintea să nu rămâneţi pasivi în faţa unor astfel de abuzuri.”

Amintim că jurnalista de investigaţie Emilia Şercan protestează de 15 zile în faţa Parchetului General, după ce dosarul privind operaţiunea de kompromat la adresa ei a fost a fost clasat de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.

Operaţiunea de kompromat la adresa Emiliei Şercan a început la scurt timp după ce jurnalista a arătat că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă, premier la data respectivă, este plagiată.

Ieri, 19 decembrie, mai mulţi jurnalişti i s-au alăturat jurnalistei. Printre jurnaliştii care au fost în faţa Parchetului se numără Ovidiu Vanghele (Să fie lumină, Judecata de Acum), Alex Nedea (Recorder), Răzvan Luţac (Libertatea), Răzvan Chiruţă (redactor-şef Presshub), Mihai Ghiduc, dar şi antrenorul de Vocea României, Tudor Chirilă, care a făcut live pe Facebook. A fost alături de ei şi Oana Gheorghiu (Dăruieşte viaţă).

Citeşte şi: Flashmob la Parchet. Zeci de jurnalişti alături de Emilia Şercan. Şi Tudor Chirilă şi Oana Gheorghiu susţin cauza

 

Redăm scrisoarea publică formulată de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării:

Excelenţa Voastră, Domnule Preşedinte,

Excelenţa Voastră, Domnule Prim-Ministru,

Excelenţa Voastră, Doamna Ministru al Justiţiei,
 
Excelenţa Voastră Domnule, Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
 
Excelenţa Voastră, Doamna Avocat al Poporului,
 
Subsemnaţii, cadre didactice ale Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul
Universităţii din Bucureşti, prin prezenta scrisoare, vă aducem la cunoştinţă ceea ce considerăm a fi un grav abuz al sistemului de justiţie din România cu repercusiuni asupra profesiei de jurnalist şi a democraţiei româneşti.
 
Abuzul o vizează pe jurnalista de investigaţii Emilia Şercan, lector universitar doctor al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. La data de 20 septembrie 2023 a fost emisă de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului din Bucureşti, prin domnul procuror Marius Borta, o ordonanţă de renunţare la urmărirea penală în dosarul care viza ameninţarea jurnalistei de investigaţii Emilia Şercan, cu motivarea că nu există interes public în urmărirea în continuare a faptei.
 
Ulterior, la 24 octombrie 2023, prin ordonanţa de clasare emisă de doamna procuroare Nicoleta Rotaru de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost clasat dosarul referitor la operaţiunea de kompromat a cărei victimă a fost anul trecut jurnalista de investigaţii Emilia Şercan, prin divulgarea unor probe şi a unor informaţii nedestinate publicului dintr-un dosar penal şi prin publicarea repetată a unor fotografii intime ale acesteia, vechi de 20 de ani.
 
Despre toate acestea presa naţională şi internaţională şi-a manifestat susţinerea şi a scris pe larg, iar multiple organizaţii internaţionale şi naţionale de apărare a drepturilor jurnaliştilor şi de promovare a valorilor democratice (Reporters sans frontières, International Press Institute, Committee to Protect Journalists, European Centre for Press and Media Freedom, European Federation of Journalists, Active Watch şi Centrul pentru Jurnalism Independent) au cerut trimiterea cazului în judecată şi au avertizat asupra riscului tergiversării dosarului.
 
Constatăm, cu profundă îngrijorare, că aceste temeri s-au confirmat şi că deciziile procurorilor români mai sus-menţionaţi, de închidere a dosarelor, încalcă în mod flagrant dreptul de acces liber la justiţie prevăzut în Constituţia României în Art. 21, alin. (1) şi (3) şi dreptul la un proces echitabil prevăzut în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la Art. 6., alin. (1), care stipulează că „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege (...)”.
 
În calitate de profesori de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării, care formăm, de zeci de ani,
jurnalişti şi specialişti în comunicare şi relaţii publice, dar şi în calitate de cetăţeni ai unui stat
democratic, membru al Uniunii Europene şi al NATO, înţelegem pe deplin consecinţele pe care astfel de decizii abuzive le pot avea asupra presei independente şi asupra democraţiei din ţara noastră.
 
De aceea, prin prezenta scrisoare, stimaţi reprezentanţi ai statului român, tragem public un semnal de alarmă şi vă solicităm să vă implicaţi, în limitele mandatului de autoritate publică cu care aţi fost învestiţi, pentru înfăptuirea actului de justiţie, aşa cum este el prevăzut de Constituţia României şi de declaraţiile şi acordurile internaţionale la care România este semnatară.
 
Aceste decizii, pe care le considerăm profund nedemocratice şi arbitrare, afectează, înainte de toate, viaţa privată a unui cetăţean al României, dar, în acelaşi timp, şi independenţa presei româneşti şi, astfel, democraţia în două dintre principalele ei valori, dreptul la justiţie şi libertatea presei. Justiţia română trebuie să le arate jurnaliştilor că sunt protejaţi atunci când angajaţi ai statului şi mai-marii zilei ar încerca să-i ameninţe sau să-i supună unor violări a vieţii private menite să-i intimideze şi să-i oprească din exercitarea profesiei! Iar Dumneavoastră, prin mandatul de autoritate publică ce v-a fost încredinţat, vă adresăm rugămintea să nu rămâneţi pasivi în faţa unor astfel de abuzuri!
 
Semnează:

Bogdan Oprea, lect. univ. dr.

Natalia Vasilendiuc, prof. univ. dr.

Anamaria Nicola, lect. univ. dr.

Florica Iuhaş, lect. univ. dr.

Marian Petcu, prof. univ. dr.

Antonia Matei, lect. univ. dr.

Manuela Preoteasa, lect. univ. dr.

Aurelia Vasile, lect. univ. dr.

Irene Buhăniţă, lect. univ. dr.

Rodica Şuţu, conf. univ. dr.

Vacariu Mihai

Romina Surugiu, conf. univ. dr.

Adriana Ştefănel, lector. univ. dr

Mădălina Buga-Moraru, conf. univ. dr.

Raluca-Nicoleta Radu, prof. univ. dr.

Antonio Momoc, decan FJSC, conf. univ. dr.

Gheorghe Anghel, asist. univ. dr.

Florian Petrică, lector univ. dr.

Camelia Cmeciu, prof. univ. dr.

 
 
 
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
viewscnt

sus