Skip to main content

DEZBATERE. Despre blocajul Facebook din Australia. Alex Livadaru, Republica: Giganții tech nu trebuie lăsați să distorsioneze grav piața și nici să atenteze la democrație

 
DEZBATERE. Despre blocajul Facebook din Australia. Alex Livadaru, Republica: Giganții tech nu trebuie lăsați să distorsioneze grav piața și nici să atenteze la democrație

DEZBATERE. „Cum ar fi afectată piața online din România dacă Facebook ar face aici ceea ce a făcut în Australia? Răspunsurile sunt în cifre. În 2019, erau aproape 10 milioane de utilizatori români pe Facebook. Imaginați-vă efectul”- Este opinia jurnalistului Alex Livadaru, de la Republica. 

Publicitate

Acesta spune, de asemenea: 

„Impactul asupra site-urilor de știri? Cred că nu numai în România, impactul ar fi sistemic. Sunt entități de presă la noi și în străinătate care sunt citite în proporție de 70% din din rețelele de socializare, iar Facebook este majoritar în multe cazuri.”

Afirmațiile de mai sus, dar și altele vin în contextul unei dezbateri inițiate de Paginademedia.ro, în contextul blocajului Facebook din Australia. Paginademedia.ro a întrebat mai mulți oameni din presă - redactori-șefi, editori și coordonatori - despre impactul în țara noastră a unui gest asemănător cum cel din Australia.

Reamintim că Facebook a blocat, astăzi, știrile de pe platformă în Australia. Gestul companiei vine ca răspuns la încercarea autorităților de a impune prin lege giganților tech (Facebook, Google) să plătească bani site-urilor de știri pentru conținut.

Pe lângă Livadaru, la întrebările Paginademedia.ro au răspuns, până acum, Cătălin Țepelin (redactor-șef GSP), Dan Tăpălagă (fondator G4Media) și Adrian Artene (director editoaril Gândul).

O altă concluzie importantă a lui Livadaru este:

Marii giganți tech nu trebuie lăsați să distorsioneze grav piața și nici să atenteze la democrație și valorile sale”, punctează jurnalistul. 

Paginademedia.ro: Cum ar afecta piața de online din România o decizie ca cea luată de Facebook în Australia?

Alex Livadaru, Republica:Subiectul este foarte complex, pentru că se intersectează cu principii de la care o democrație nu trebuie să se abată. Libertate de exprimare, libertatea de a face business, libertatea de a informa, libertatea de a fi informat.

În discuție intră apoi capacitatea sau mai bine spus incapacitatea de a combate fenomenul fake-news (cu forma extremă deep fake). 

Peste toate acestea puneți abuzul de poziție dominantă. Acesta este păcatul în care cad cei care ajung la dimensiuni gigantice în termeni de piețe cucerite, număr de utilizatori, influență, bugete de publicitate atrase.

Spun că este o discuție complexă pentru că soluțiile sunt greu de identificat pentru a-i împăca pe toți. E ok că Trump a fost interzis pe Twitter? E ok să fie interziși și alții? Cine stabilește criteriile? Ce faci cu cei care generează fake-news, informații false care duc la evenimente precum asaltul asupra Capitoliului?

E normal ca fondatorul Facebook să decreteze că oamenii nu trebuie să primească politică pentru că dezbaterea se aprinde?

E normal ca oamenii cetății să absenteze de la dezbaterile despre politică și politici? (cetatea fiind, în acest caz, însăși rețeaua Facebook, una bazată pe dezbatere și interacțiune și vot- like/ dislike/ share).

E normal să ne spună patronul celei mai mari rețele de socializare ce ne interesează pe noi ca utilizatori?

Cum definește Facebook o informație ca fiind din categoria politic- despre care spune că nu-i interesează pe utilizatori? Dacă postarea unui politician (cu jumătăți de adevăr în ea) este sponsored, va închide Facebook ochii de dragul banilor?

Cum ar fi afectată piața online din România dacă Facebook ar face aici ceea ce a făcut în Australia? Răspunsurile sunt în cifre, în studii, în MediaFact Book.

În 2019 erau aproape 10 milioane de utilizatori români pe Facebook. Imaginați-vă efectul.

Paginademedia.ro: Care ar fi impactul pentru site-urile de știri?

Alex Livadaru, Republica: Marii giganți tech au avut, de-a lungul timpului, comportament discutabil. Mai întâi au realizat aceste platforme care găzduiesc utilizatorii, consumul și dezbaterile, interacțiunile. Apoi au ademenit jucători din toate industriile să comunice pe terenul lor de joacă, inclusiv entitățile de presă foarte mari, care le-au făcut publicitate în mod direct (Follow us on Twitter/ You can find us on Facebook etc).

Apoi au început să schimbe algoritmii, să restrângă reach-ul postărilor, să inunde feed-urile cu postări plătite. Eticheta sponsored/ payed by pare să fie pașaportul spre liber acces al oricui spre feed-urile consumatorilor.

Impactul asupra site-urilor de știri? Cred că nu numai în România, impactul ar fi sistemic.

Sunt entități de presă la noi și în străinătate care sunt citite în proporție de 70% din din rețelele de socializare, iar Facebook este majoritar în multe cazuri.

Sunt și cazuri fericite cu branduri care reușesc să păstreze un consum direct consistent - acestea au avut capacitatea de a nu deveni prea dependente de alte canale de distribuție.

Ca să mă exprim mai plastic, e ca și cum un fabricant de pâine sau produse din carne își distribuie 70% din marfă pe rafturile unei mari rețele de supermarketuri.

La un moment dat, rețeaua de supermarketuri decide unilateral că nu-l mai primește deloc pe fabricant cu marfa sa, fără ca decizia să fie legată de calitatea respectivelor alimente ci de conflicte financiare și contractuale.

Cam care credeți că este impactul asupra fabricantului?”

Paginademedia.ro: Consideri că este o poziție de forță ce a făcut Facebook? Trebuiau anunțate site-urile înainte?

Alex Livadaru, Republica: „Da, în general, mișcările marilor giganți tech sunt în foarte multe situații de trei feluri - fie un discurs blând, împăciuitor, cu încercări de împăcare a autorităților și jucătorilor, fie poziții de forță precum cea din Australia. Al treilea comportament este un mix între cele două.

Întrebarea este cum ar arăta peisajul media dacă toată lumea s-ar poziționa la fel: entitățile de presă să înceapă campanii împotriva Facebook prin care să-i scoată pe utilizatori din rețea, brandurile să boicoteze rețeaua (așa cum s-a mai întâmplat de curând).

În final, cum ar trebui să răspundă autoritățile? Să… interzică rețeaua? Nu cred că vreuna dintre toate acestea ar fi o soluție.

Orice manifestare a unei poziții de forță poate duce la escaladarea conflictelor.

Iar marii giganți tech nu trebuie lăsați să distorsioneze grav piața și nici să atenteze la democrație și valorile sale.”

Paginademedia.ro: Facebook ar trebui să plătească bani site-urilor de știri? De ce?

Alex Livadaru, Republica: „Nu am un răspuns la această întrebare, pentru că sunt mulți factori care influențează relația dintre un publisher și Facebook. Ar trebui să fie o relație de respect reciproc, din care toate părțile să aibă de câștigat. E tot mai clar că această relație s-a deteriorat grav în ultimii ani, iar site-urile sunt nemulțumite.

Pe măsură ce le-a luat tot mai mulți bani din bugetele de publicitate, Facebook, de exemplu, a tăiat reach-ul publisherilor. Totuși, pe rețea, oricine poate posta un link spre o publicație, deci și aceștia au de câștigat din promovarea pe acest canal.

Cum spuneam, nu am un răspuns la această întrebare.

Un lucru e cert - descurajarea unor categorii de informații (cum ar fi cele politice) sau scoaterea site-urilor de știri din rețea nu sunt ok.

Revin la întrebarea formulată anterior: cum definește Mark Zuckerberg informațiile politice, cât de largă este această definiție și pe ce criterii le diminuează ponderea în feed-urile cetățenilor?

O știre despre procentele la alegeri va fi considerată politică și deci neafișată?

Un protest al opozanților lui Putin va fi considerat știre politică și deci tăiată? O anchetă/ un fragment din România, te iubesc sau Recorder despre un baron local și afacerile sale mafiote în politică și administrație va fi considerat/ considerată o informație politică? Un segment dintr-un talk-show va fi considerat informație politică indiferent de cât de relevant va fi pentru cetățeni?

Plus - o postare politică sponsored va avea pașaport spre feed-uri? Practica Facebook ne arată că da. De asemenea, care ar fi efectele accesului îngreunat la tot ce ține de politică?”

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro

Comentarii

  • Livadarule, exemplul corect cu supermarketul este acesta: cum ar fi ca producatorul care isi vinde marfa in magazin sa-i ceara magazinului bani pentru marfa pe care omul o cumpara? Cum ar fi sa-i ceri bani taximetristului ca i-ai permis sa te duca acasa?Tu sa ai magazin si sa-ti ceara unul bani ca muncesti sa-i vinzi marfa, ce ai raspunde? Ia-ti nene marfa si du-te la taraba sa o vinzi singur!
    Trusturile de presa ar trebui sa plateasca Facebook pentru ca permite distribuirea articolelor si astfel fac trafic si vand reclama.
  • daca vrei sa citesti, intra direct pe paginile publicatiilor respective: hotnews, adevarul, libertatea etc. lenea a facut ca oamenii sa astepte de la facebook sa le dea mura in gura stiri si astfel s-a ajuns la propagarea fake-news "ca am citit eu pe facebook".
    eu nu am facebook si citesc informatii doar din surse de incredere. (ba uneori le verific si pe astea pe bbc sa vad daca au tradus bine)

Trimite un comentariu