E nevoie de reguli în publicitatea făcută cu AI? Unde apar problemele? Trebuie marcată sau nu? Multe întrebări, câteva posibile răspunsuri. Începem cu un exemplu:
"O persoană generată cu AI care este prezentată înainte şi după un tratament pentru coşuri duce la o impresie înşelătoare", a spus un specialist în standarde în publicitate la conferinţa „Etica în publicitatea creată cu AI”, organizată de Romanian Advertising Council (RAC).
De la etichetarea conţinutului artificial până la riscul de a induce publicul în eroare, discuţia a vizat regulile de care industria are nevoie într-o lume în care graniţa dintre real şi fabricat devine tot mai greu de văzut. Şi cine trebuie să stabilească regulile jocului?
Evenimentul a avut loc pe 22 octombrie şi a reunit reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), European Advertising Standards Alliance (EASA), Google, IAB România şi ai altor organizaţii din industria de publicitate şi comunicare.
Discuţiile s-au concentrat pe aplicarea regulamentului european privind inteligenţa artificială (AI Act), marcarea conţinutului creat cu AI şi rolul autoreglementării.
Orla Twomey, preşedinte EASA şi Chief Executive ASA Ireland are un punct de vedere interesant cu privire la reclamele realizate cu AI.
„O persoană generată cu ajutorul inteligenţei artificiale, care are cicatrici vizibile de acnee, nu poate prezenta rezultate reale. În lipsa unei etichete care să indice utilizarea AI, acest lucru va crea o impresie înşelătoare”, spune Orla.
Valentin Jucan, membru CNA a pledat pentru un cadru legislativ mai previzibil şi a invitat RAC să creeze campanii de informare împreună cu Consiliul Naţionaţ al Audiovizualului,
„În următorul an, aş vrea să văd predictibilitate într-o industrie în care totul se schimbă constant.
N-am cum să nu insist asupra elementului de reglementare, care este de bază. În România avem de-a face cu un public care nu este suficient de bine pregătit pentru a se proteja de anumite fenomene care privesc un anumit tip de publicitate.
Folosesc acest moment pentru a lansa o invitaţie oficială către RAC de a face campanii de informare împreună, în cadrul cărora să putem măsura efectul creat în societate. Într-o oarecare măsură, o campanie de informare creează un anumit nivel de informare în rândul populaţiei.
Nu e vorba doar despre o industrie a vânzării, ci despre o industrie care are un impact major atât asupra comportamentului, cât şi asupra informării de orice fel. Este la fel de importantă ca industria media. Schimbă comportamente.
Pentru anul viitor avem multe proiecte, începând cu ceea ce înseamnă un influencer, cum i se modifică acestuia comportamentul şi cum putem să alcătuim un catalog cât mai complet al acestora, atât pentru noi, cât şi pentru public”, spune membrul CNA.
Valentin Jucan: „Trebuie să recunoaştem că suntem depăşiţi de inteligenţa artificială”
„În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, trebuie să recunoaştem că suntem depăşiţi. Problemele pornesc de la capacitatea noastră de a ne autoreglementa.
O problemă cu care ne confruntăm este folosirea abuzivă a AI-ului în spaţiul informaţional. Avem de-a face cu fenomenul publicităţii false. Acum, sigur că avem deja un set de reguli.
Sigur că toate aceste elemente pe care le-am spus până acum par prea complicate, însă avem elementele care ne obligă să mergem înainte, astfel încât riscurile utilizării inteligenţei artificiale să fie cât mai reduse.
Există coduri de bună practică deja la nivelul UE. Însă, în România, este mai importantă capacitatea de lucru. Pentru că, şi dacă o autoritate ar dori să reglementeze mai mult, lipsa prezenţei la masa industriei afectează tot.
Ceea ce noi aşteptăm de la industrie sunt reglementări mai clare. Publicitatea la suplimente alimentare şi la produsele financiare ne preocupă cel mai mult. Domeniul este folosit de multe ori în campanii de manipulare. Despre acest tip de publicitate vorbeam.
Reţelele din Rusia colectau date. Ca industrie, trebuie să avem o reacţie în astfel de situaţii. Aşteptăm de la industrie o completare a codului de bune practici.”, spune Jucan.
Ludovic Basset, director general EASA, despre AI: „autoreglementarea nu înlocuieşte legile, dar contribuie la îmbunătăţirea lucrurilor”.
„Când consumatorii se întâlnesc cu inteligenţa artificială, ce trebuie să ştie aceştia? Unde trebuie trasată limita? Este nevoie de informaţii mai bune, nu doar de etichete simple.
Puneţi-vă o singură întrebare: ar trebui să fie etichetat acest conţinut?
Avem AI Act, actul legislativ al Uniunii Europene. Articolul 15 din acest act. Mesajul şi contextul contează.
Imaginaţi-vă o celebritate generată cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Lecţia este simplă: autoreglementarea nu înlocuieşte legile, dar contribuie la îmbunătăţirea lucrurilor.
Nu mai multe etichete, ci informaţii mai bune”, spune Ludovic.
De ce să mai plăteşti actori când poţi face o reclamă cu AI? Industria publicităţii caută reguli pentru conţinutul artificial
Jeffrey Greenbaum, IAA Global Secretary, GALA Executive, Managing Partner la Frankfurt Kurnit Klein & Selz:
„În Statele Unite, nu există o lege generală care să le impună advertiserilor să dezvăluie atunci când sunt folosite videoclipuri generate cu inteligenţă artificială.
New York şi California au adoptat recent legi care impun dezvăluirea utilizării unor interpreţi sintetici în publicitate.
California include toate tipurile de media, în timp ce New York exclude publicitatea audio.
Scopul acestor măsuri este de a încuraja angajarea actorilor reali pentru astfel de roluri, în locul utilizării unor persoane generate cu ajutorul inteligenţei artificiale.”
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
